Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pachetul de împrumut pe care România vrea să-l ia de la instituţiile financiare mondiale se ridică la 19 miliarde de euro, din care numai patru vor fi folosite. Restul - 15 miliarde de euro - va fi de rezervă.
Guvernanţii români au finalizat calculele privind pachetul de finanţare pe care România trebuie să-l împrumute de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi de la alte instituţii finanţatoare.
"Suma despre care s-a discutat este de vreo 19 miliarde de euro, din care doar patru miliarde de euro vor sprijini activităţi guvernamentale, restul având rol de rezervă", a declarat ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. El a mai precizat că banii de la FMI, care se ridică la 12 miliarde DST (circa 13 miliarde de euro), vor fi puşi la dispoziţia BNR şi nu vor fi cheltuiţi decât pentru sprijinirea leului sau dacă "altfel de chestiuni speciale intervin".
Şi premierul Emil Boc a ţinut să precizeze că "Guvernul discută cu FMI şi Comisia Europeană despre încheierea unui acord de împrumut doar în scop preventiv, pentru a limita efectele negative ale crizei economice, şi nu pentru că ar avea nevoie disperată de bani". În afară de cele 13 miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană ar urma să acorde României 4 miliarde de euro, iar Banca Europeană de Investiţii un miliard de euro şi Banca Mondială încă un miliard de euro. Banii de la Comisia Europeană şi cei de la Banca Mondială vor merge la Ministerul Finanţelor, iar banii de la BEI la bănci, pentru finanţare privată, au precizat sursele guvernamentale.
Condiţiile impuse de FMI sunt "îngăduitoare" comparativ cu acordul precedent, când au fost trasate direcţii "mult mai dure", a precizat Berceanu.
"Nu e vreo mare fericire să avem un acord, o asistenţă din partea FMI, dar nu e nici vreo tragedie. Eu am mai petrecut perioade în compania FMI, ştiu ce înseamnă. De data asta pot spune că a fost foarte îngăduitor. De obicei, condiţionalităţile erau mult mai dure şi mai direct ţintite. Adică spunea că trebuie disponibilizaţi atâţia oameni din locul cutare, trebuie redusă nu ştiu care cheltuială, trebuie mărită o taxă, lucruri foarte directe. De data asta sunt lucruri mai uşor de pus în practică şi cred că sunt lucruri pe care în mare parte le-am fi făcut sau ar fi trebuit să le facem ori pe care le-am făcut, fără a avea o relaţie cu FMI", a declarat Berceanu.
RISC DE PROTESTE
În timp ce în ţară guvernanţii ne asigură că totul este bine, că nu avem nevoie "disperată" de bani şi că situaţia este sub control, semnalele din afara ţării sunt tot mai îngrijorătoare. "Stabilitatea politică a României poate fi în pericol, există risc ridicat de proteste sociale pe fondul crizei economice internaţionale", potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit.
Conform evaluării instituţiei, România se plasează pe locul 66 din 165 într-un top al statelor cu cel mai ridicat risc de a se confrunta cu proteste sociale. Indicele instabilităţii politice obţinut de România a fost de 6,4 puncte, cel mai bun scor, de 1,2 puncte, fiind atribuit Norvegiei (locul 165), iar cel mai slab, de 8,8 puncte, statului Zimbabwe (locul 1). Suntem perceput drept cel mai instabil stat (după Estonia şi Letonia) din ţările membre UE. Mai bine decât noi sunt văzuţi vecinii bulgari (locul 86) şi unguri (locul 82). Slovacia ocupă locul 98, Polonia 136, Cipru 142, Slovenia 150 şi Cehia 153.
