Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Băncile au acordat populaţiei şi firmelor credite noi în lei în valoare de 55,5 miliarde lei în 2016, cu 6,6 miliarde de lei mai mult decât în 2015 şi cu 17,8 miliarde de lei mai mult faţă de 2014. Cu toate astea, România este codaşa Europei la ponderea creditelor în PIB, dar bancherii sunt pregătiţi să dea mai multe împrumuturi în 2017. Anul acesta va creşte creditul ipotecar şi va scădea cel de consum pentru populaţie, potrivit estimărilor din piaţă. De asemenea, băncile vor să pună accent pe creditarea companiilor, în special a IMM-urilor.
De ce nu se simt creditele noi din 2016 în creşterea economică? O parte din împrumuturile care au fost acordate anul trecut au fost refinanţări ale creditelor vechi, mulţi din cei care au luat în 2007-2009 credite în valută le-au schimbat acum pe împrumuturi în lei, profitând de dobânzile ajunse la minime istorice. Este una dintre explicaţiile pentru care soldul creditului neguvernamental a crescut cu numai 2% în 2016 compartaiv cu 2015, în ciuda avansului de noi împrumuturi. O altă explicaţie este că băncile au scos masiv credite neperformante în afara bilanţurilor şi creditele noi au trebuit să acopere golurile care s-au format prin scoaterea în afara bilanţurilor a creditelor neperformante, a explicat Radu Gheţea Graţian, preşedinte CEC Bank.
Soldul total al creditelor pentru populaţie şi firme, atât în lei, cât şi în valută, era în 2008 de 189 miliarde lei, sub nivelul de la finalul lui 2016, de 213,5 miliarde lei.
Totuşi, dacă ne raportăm la creşterea PIB, creditarea a fost sub aşteptări în 2016. Am avut o creştere a creditului neguvernamental de 2 procente, la o creştere a PIB mult mai mare, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Acesta a adăugat că în acest an creditarea populaţiei va accelera, pe partea de ipotecare, însă va scădea în ceea ce priveşte creditul de consum.
"În 2017, sunt câţiva factori determinanţi posibili pentru creditare. Primul ar fi nivelul ridicat de solvabilitate din sistem, adică noi suntem pregătiţi să credităm. Al doilea este supralichiditatea sistemului, care ţine şi de creşterea economisirii interne, iar al treilea este legat de situaţia macroeconomică bună, care ne arată o cerere agregată mai mare din partea clienţilor ", a explicat Oprescu.
Populaţia va lua mai mulţi bani de la bănci în acest an pentru a-şi cumpăra locuinţe şi mai puţin pentru cumpărături
Vor creşte dobânzile
Asociaţia Română a Băncilor atrage atenţia că indicii de referinţă aflaţi la baza dobânzilor la credite sunt la minime istorice şi există riscul ca aceştia să crească şi, implicit, şi ratele la bancă. " Sistemul bancar trebuie să fie atent în această perioadă la cum se construiesc portofoliile de active, pe niveluri minime de dobândă, mai ales în ceea ce priveşte creditele persoanelor fizice, în special cele care merg la un nivel mare de îndatorare, aproape de nivelul maximal permis de legislaţie", a declarat preşedintele ARB, Sergiu Oprescu.
