Curentul antiglobalizare reconsideră firmele de stat

Rolul firmelor de stat în economia românească va reîncepe să crească, ca urma­re a schimbării percepției autorităţilor şi publicului față de rolul statului în economie după criza din 2008, conside­ră cecetătorii Băncii Naţiona­le a României. Situaţia nu este specifică numai Români­ei, ci tuturor ţărilor

După anul 1989, rolul statului în economie s-a dimi­nuat considerabil, intensitățile de reducere fiind diferite în funcție de orientarea partidelor politice, însă lucrurile sunt pe cale să se schimbe, spun cercetătorii BNR. Statul mai deţine acum 1.143 de companii sau regii autonome unde este acţionar majoritar, de şase ori mai puţin decât în în anul 1995, când existau 6.718 firme de stat active. „Un rol important în această evoluție l-au avut și organismele inter­naționale (FMI și C E) care au recomandat autorităților române implementarea de măsuri de restructurare, lichidare sau privatizare a firmelor de stat”, se arată în studiul băncii centrale.

Cercetătorii Băncii Centrale spun că rezultatele financiare ale firmelor de stat sunt pe ansamblu negative, însă acestea sunt formate din două populații diametral opuse ca performanțe: companii care raportează valori ridicate ale profitului și companii cu pierderi foarte mari, care depășesc profiturile obținute de primul grup menționat.

Întreprinderile de stat au dificultăți peste media firmelor din economie în a-și încasa creanțele de la propriii parteneri comerciali, ceea ce le afectează capacitatea de plată a propriilor datorii.

A început să se manifeste o anumită tendință de temperare a globalizării, în unele cazuri chiar de protecționism și naționalism, iar întreprinderile de stat au fost considerate instrumente adecvate pentru atingerea respectivelor obiective, spun analiştii BNR.