x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Datoria EXORBITANTĂ a României din PNRR. Zeci de ani pentru restituirea împrumuturilor

Datoria EXORBITANTĂ a României din PNRR. Zeci de ani pentru restituirea împrumuturilor

07 Dec 2021   •   12:53
Datoria EXORBITANTĂ a României din PNRR. Zeci de ani pentru restituirea împrumuturilor

Programele de Restructurare și Reziliență post COVID-19 acordate statelor de către Comisia Europeană îndatorează peste măsură statele membre. Acestea vor trebui să le ramburseze, cu dobânzi variabile, timp de zeci de ani, ceea ce va pune presiune foarte mare pe guverne dar mai ales asupra populației. Generații întregi vor fi astfel nevoite să suporte povara acestor credite. România este într-o situație și mai dificilă deoarece a accesat toți banii disponbili prin PNRR, în timp ce multe țări au fost mai inteligente și nu s-au aruncat la cheltuirea fără măsură a banilor, neaccesând toate sumele puse la dispoziție sub formă de împrumuturi. 

Astfel, România va cheltui 29,2 miliarde de euro în următorii 5 ani. Dintre aceștia, 14,2 miliarde de euro sunt împrumuturi, care vor trebui restituiți, cu dobândă, timp de 30 de ani, începând din 2028.

România a primit, săptămâna trecută, prima tranşă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) de 1,8 miliarde de euro. Sunt primii bani care intră în conturile României din acest plan şi singurii care nu sunt condiţionaţi de obiectivele asumate de România în faţa Comisiei Europene pentru a putea folosi fondurile, dar nici nu pot fi cheltuiţi pentru altceva în afară de proiectele asumate din PNRR.

Când va fi cheltuit primul euro din cei 29,2 miliarde de euro care ar trebui folosiți până în 2026?

Deși întrebarea nu este când va fi cheltuit primul euro, ci cum va fi restituit și ce va însemna asta, Marcel Boloş, director al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest şi fost ministru al fondurilor europene spune când va începe cheltuirea banilor.

„Gândiţi-vă că mecanismul propus este destul de complex. Ministerele care preiau responsabilitatea unor părţi din PNRR pentru implementare trebuie să se gândească la beneficiari, să vadă mecanismele de selectare a proiectelor. Până se ajunge să fie contractate şi încheiate documentele la nivel de proiect şi beneficiar poate dura o perioadă bună de timp.”

Până la finalul acestui an, România va primi şi a doua tranşă, de 1,9 miliarde de lei din partea de împrumuturi din PNRR. Aceşti bani, la fel ca tranşa din granturi, nu sunt condiţionaţi de reformele asumate, însă, începând cu 2022, banii vor veni numai dacă se ating obiectivele asumate. Cu toate acestea, banii din PNRR nu pot fi folosiţi decât pentru proiectele sau reformele asumate.

„Suntem în urmă cel puţin cu elaborarea ordonanţei de urgenţă privind stabilirea cadrului de implementare a PNRR. Aş dori să avem o dezbatere să vedem cât de repede avem această ordonanţă pe masă şi să o aprobăm”, a recunoscut premierul Nicolae Ciucă.

Ministerele vor fi nevoite să facă un efort uriaş în perioada următoare pentru a analiza şi selecta mii de proiecte care vor veni pentru folosirea banilor din PNRR. Fiecare cent cheltuit este auditat de Comisia Europeană şi 4 din 10 euro trebuie să meargă în zona de tranziţie verde şi 2 din 10 către transformarea digitală.

„Singura problemă pe care eu o văd acum este capacitatea ministerelor de a operaţionaliza mecanismele specifice fiecărui domeniu din PNRR. Ministerele trebuie să aibă şi resursă de specialitate calificată că să poată să deruleze mecanismele de selectare a proiectelor. Nu-mi dau seama ce se va întâmplă la nivelul ministerelor”, a mai spus Marcel Boloş.

Din cele 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro sunt granturi, fonduri nerambursabile, iar restul sunt împrumuturi. Banii din PNRR se acordă în tranşe, de două ori pe an, dar în funcţie de îndeplinirea obiectivelor. În total, sunt 507 de „jaloane şi ţinte” care trebuie realizate până la 31 august 2026. Dintre acestea, cinci obiective sunt atinse în acest moment. Printre cele cinci obiective atinse se numără legea reorganizării companiei de drumuri CNAIR, legea privind securitatea reţelelor 5G sau creşterea numărului caselor de marcat cu jurnal electronic conectate la sistemul IT.

În următorii 5 ani, până la finalul lui 2026, România trebuie să absoarbă 29,2 mld. de euro doar din PNRR, din care 14,2 mld. de euro sunt împrumuturi. Din 2028 începe rambursarea împrumu­turilor, care se va întinde pe o perioadă de 30 de ani.

×
Subiecte în articol: PNRR