Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România va primi cel mai devreme mâine gaze naturale, după ce Rusia şi Ucraina au îngropat securea războiului gazelor.
Vladimir Putin şi Iulia Timoshenko au lăsat Europa în frig timp de două săptămâni ● Reuters
Cele două state au semnat un acord ieri pentru a pune capăt disputelor legate de tranzitarea gazelor naturale ce au redus drastic furnizarea "aurului albastru" către Europa timp de aproape două săptămâni. Urmează ca Gazprom să semneze contractele comerciale cu Naftogaz. "Gazul va ajunge în România între 24 şi 48 de ore de la reluarea furnizării la graniţa ruso-ucraineană. Din declaraţiile oficiale, manevrele ar trebui să înceapă luni dimineaţa, ceea ce înseamnă că gazul ar ajunge în România cel mai devreme în cursul zilei de marţi, în funcţie de parametri", ne-a declarat Ioan Rusu, director general la Transgaz. România arde zilnic în jur de 60 milioane de metri cubi de gaze naturale, din care importurile contorizau 4,1 milioane de metri cubi prin conducta de la Isaccea, judeţul Tulcea, şi alte 2,5 milioane de metri cubi prin cea de la Medieşul Aurit, din judeţul Satu Mare.
ŞI PĂCĂLIŢI, ŞI CU GAZ MAI SCUMP
Primul-ministru rus, Vladimir Putin, a declarat că Ucraina va plăti în primul trimestru cu 20% mai puţin decât media de 418 dolari pe mia de metri cubi plătită de europeni, după care preţul ar putea scădea semnificativ, ca urmare a micşorării preţului petrolului pe bursele internaţionale, conform AP. Ucrainenii ar plăti, aşadar, 335 de dolari pe mia de metri cubi de gaze naturale ruseşti faţă de 179,5 dolari pe aceeaşi cantitate, cât plăteau până la 31 decembrie 2008, când a expirat contractul. Iulia Timoshenko, primul-ministru ucrainean, a ajuns la un acord cu omologul Putin după ce discuţiile de sâmbătă, purtate în prezenţa oficialilor UE şi a celor 27 de state, s-au terminat fără o rezoluţie. Iniţial, în decembrie 2008, Rusia propusese un preţ de 250 de dolari pe mia de metri cubi, dar oferta a fost refuzată de Ucraina. În acelaşi timp, Rusia a obţinut şi menţinerea la acelaşi nivel de 1,7 dolari a tarifului de transport a 1.000 de metri cubi de gaze naturale la 100 de kilometri. În decursul discuţiilor, Ucraina a insistat că dacă va plăti mai mult pentru gaze naturale, atunci Rusia ar trebui să plătească la preţul pieţei tranzitul gazelor. Dar Putin a anunţat că actualul preţ va rămâne în vigoare până la 1 ianuarie 2010, moment în care Ucraina va plăti preţul întreg pentru gaz, iar Rusia va plăti preţul pieţei pentru tranzit.
CHETĂ PENTRU "GAZUL TEHNIC"
Şapte companii gazifere din Europa au anunţat că vor participa la consorţiul care va plăti "gazul tehnic" necesar pentru ca Ucraina să reia tranzitul spre Occident. Acesta este necesar pentru a umple cele 6 conducte de tranzit lungi de 900 de kilometri, iar Ucraina ceruse anterior Rusiei 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pentru această operaţiune. Această cantitate costă aproximativ 700 milioane de dolari. Până acum, la consorţiul care va plăti gazul au anunţat că participă Gazprom, nemţii de la E.ON Ruhrgas şi Wingas, italienii de la Eni, francezii de la Gaz de France Suez, austriecii de la OMV şi olandezii de la Gazterra, potrivit Agenţiei Ria Novosti. Ucraina va trebui apoi să restituie acestor companii contravaloarea gazului. "Criza gazului arată cât de dependentă este Europa de exporturile ruse. Construirea de rute alternative durează ani de zile; nu există cale de scăpare în acest moment", spune Eugen Weinberg, analist pe mărfuri la Commerzbank AG, citat de Bloomberg. Războiul gazelor cu Rusia este strâns legat de conflictele politice din Ucraina, spun analiştii.
Balcanii, la tribunal
Statele balcanice au fost lovite cel mai rău de oprirea tranzitului de gaze naturale. În Bosnia, 80.000 de locuinţe au rămăs fără căldură în capitala Sarajevo şi în oraşul Zvornik şi alte 45.000 în Bulgaria. În Serbia, peste 60.000 de locuitori din cei 200.000 ai oraşului Novi Sad au rămas fără căldură, iar în cursul unor manifestaţii din această ţară s-au ars drapele ale Rusiei. Slovenia a anunţat că depozitele de gaze se termină în mai puţin de o lună, în vreme ce Croaţia a cerut importuri de urgenţă din cauza temperaturilor de -20 de grade Celsius. În Bulgaria şi-au oprit producţia un combinat siderurgic, producătorii de îngrăşăminte, dar şi cei de bere şi de produse de panificaţie şi se estimează pagube zilnice de 367 milioane de dolari. Serbia a anunţat că ar putea da în judecată Naftogaz, în vreme ce compania croată INA, de petrol şi gaze, ia în considerare un proces împotriva Rusiei.
