Mafia lemnului a tăiat la ras mii de hectare de pădure, dar suprafața împădurită a crescut

Europa și Asia au fost singurele două regiuni care au avut o creștere semnificativă a pădurilor în această perioadă, în timp ce Oceania nu a înregistrat nicio schimbare semnificativă, iar America de Nord și Centrală au înregistrat o ușoară reducere în perioada 1990-2020. La nivel european, România a înregistrat o creștere a suprafețelor împădurite, dar ea este foarte mică în comparație cu alte țări, având în vedere că la noi s-au tăiat la ras mii de hectare de pădure sub ochii nepăsători ai autorităților centrale și locale.

Astăzi, pădurile reprezintă aproximativ 31% din suprafața totală a pământului, acoperind circa 40,6 milioane de kilometri pătrați, potrivit unei statistici a Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) citată de site-ul visualcapital.com. În perioada 1990-2020, la nivel mondial Brazilia, Indonezia și Congo au pierdut cele mai mari suprafețe de pădure.

Lecția europeană, ignorată de România

Suprafață împădurită a Europei era în 1990 de 9,94 de milioane de kilometri pătrați, iar în 2020 crescuse la 10,17, marcând astfel o majorare cu 2,26%, potrivit raportului FAO. Comparativ cu celelalte state europene, România nu stă prea bine în ceea ce privește creșterea suprafețelor ocupate de pădure. Cu o majorare de 8,8% a suprafeței în intervalul 1990-2020, suntem întrecuți de majoritatea țărilor, inclusiv de vecinii noștri, Bulgaria figurând în raportul FAO cu o creștere de 17% a suprafeței, iar Ungaria, cu creștere de 13,2%. Cele mai mari creșteri le-au înregistrat Irlanda (+69,3%), Spania (+ 33,6%), Italia (+26%), Franța (+19,5%) și Grecia (+18,3%). În ceea ce privește țări precum Germania și Austria, unde s-au înregistrat creșteri de numai 1,1%, respectiv 3,3%, aceste procente mici trebuie puse pe seama limitării drastice. De exemplu, Austria a înăsprit în anii ’70 legislația, astfel că cine tăia un copac într-o zonă protejată risca amenzi foarte mari. Un alt exemplu este cel al Norvegiei, care la începutul anului 2020 a decis să interzică defrișarea pădurilor, fiind prima țară europeană care ia o măsură atât de radicală.

20 de milioane de metri cubi de lemn pe an se taie ilegal 

Exploatarea intensivă a pădurilor produce anual o pierdere de 6 miliarde de euro pentru România, iar efectul se reflectă inclusiv la nivel european, având în vedere că pădurile românești absorb 6% din dioxidul de carbon emis în Uniunea Europeană, se arată în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care citează date din raportul de țară realizat de Comisia Europeană în 2020. Raportul mai precizează că exploatarea forestieră ilegală se ridică în România la 20 de milioane de metri cubi pe an. Spre comparație, cantitatea exploatată legal se ridică la 18 milioane de metri cubi. Mai departe, tăierile ilegale duc la reducerea capacității naturale de captare a dioxidului de carbon, pierderea semnificativă a biodiversității și creșterea riscurilor de dezastre, mai arată raportul de țară. Anual, pădurile României absorb 25,4 milioane de tone de dioxid de carbon, conform documentului amintit.

Defrișările ilegale, subiect în presa străină

Defrișarea ilegală a pădurilor din România a fost de multe ori subiect în presa internațională, iar activiștii de mediu care au luat urma mafiei lemne nu de puține ori au fost bătuți de aceștia, mergându-se chiar până la amenințarea familiilor. Un ultim exemplu în acest sens, pe care presa românească l-a mediatizat, a venit din județul Suceava, unde în luna septembrie un activist şi doi jurnalişti au fost bătuți și au fost la un pas să fie omorâţi pentru că au deranjat mafia lemnului.

Sub presiunea infringementului, autoritățile iau măsuri

Nemulțumită de indiferența cu care autoritățile române tratează problema tăierilor ilegale, în februarie 2020 Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României pentru protejarea insuficientă a resurselor forestiere și a zonelor sensibile. Abia la începutul acestui an, autoritățile forestiere au introdus un nou program de monitorizare a transporturilor de lemne (SUMAL 2), iar efectele au început să apară imediat. De asemenea, în luna iulie a fost înființată Garda Forestieră Națională, iar supravegherea video a principalelor drumuri forestiere și scanarea periodică a teritoriului național din satelit sunt alte măsuri pe care autoritățile le vor impune pentru a încerca să combată fenomenul defrișărilor ilegale de păduri.

Modificarea suprafeței pădurii în perioada 1990-2020 (mile pătrate)

Asia                 +146.718                    +6,10%

Europa            +88.803           +2,26%

Oceania          +1.057 +0,0015%

America de Nord și America Centrală          -7.722  -0,27%

Africa  -409.268         -16,64%

America de Sud și Caraibe    -501.932         -15,40%

Total global    -685.401         -4,19%

Unde au dispărut cele mai mari suprafețe de pădure în perioada 1990-2020 (mile pătrate)

Brazilia           -356.287         -15,67%

Indonezia        -101.977         -22,28%

Republica Democratică Congo          -94.495           -16,25%

Angola -48.865           -15,97%

Tanzania         -44.962           -20,29%

Myanmar        -41.213           -27,22%

Paraguay -36.463       -36,97%

Bolivia -26.915           -12,06%

Mozambic       -25.614           -15,29%

Argentina        -25.602           -18,84%

Sursa: FAO

(1 milă pătrată=2,59 kilometri pătraţi)

Africa, împreună cu America de Sud și Caraibe au fost regiunile cu cea mai mare cantitate de defrișări, ele pierzând mai mult de 15% din pădurile lor în ultimii 30 de ani. Acest lucru este cauzat în mare parte de faptul că în regiunile respective, care au mari de suprafețe forestiere , terenul este foarte solicitat pentru agricultură și creșterea vitelor.

Pădurile și criza climatică

Se estimează că pădurile absorb aproximativ 30% din emisiile de carbon ale lumii în fiecare an, ceea ce le face cele mai mari și mai importante rezervoare de carbon pe care le avem pe uscat. Dacă avem în vedere că defrișările contribuie cu aproximativ 12% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră, importanța conservării pădurilor devine și mai clară. Cu fiecare dolar investit în restaurarea peisajului, se generează beneficii de până la 30 de dolari, având în vedere că reducerea defrișărilor și investițiile în reîmpădurire sunt considerate o modalitate eficientă de reducere a costurilor și problemelor legate de atingerea țintelor de protecție climei și a mediului, mai scrie visualcapitalist.com care citează raportul FAO.

Teritoriul țării noastre este acoperit cu păduri în proporție de 29%, însă procentul optim de împădurire este de 40%. De asemenea, 13% din suprafața României este ocupată de suprafețe inundabile, aspect determinat inclusiv de exploatarea excesivă a pădurilor