Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toate datele arată că România se îndreaptă rapid spre o nouă criză majoră a forței de muncă. Pe piață se caută orice, iar site-urile de recrutare sunt pline de anunțuri. Deși ne confruntăm cu un deficit din ce în ce mai mare de muncitori, continuăm să fim cel mai mare exportator de forță de muncă din UE, peste 3 milioane de conaționali muncind în afară. Pentru atenuarea lipsei de muncitori, Ministerul Muncii a pregătit un proiect de act normativ prin care propune emiterea unui număr de 100.000 de permise de muncă pentru lucrătorii extracomunitari în 2022. Numărul lor este de două ori mai mare decât cel aprobat anul acesta, iar măsura este apreciată pozitiv de mediul de afaceri, care însă atrage atenția că ea ar trebui acompaniată și de altele.
În ultimii ani, România a fost asaltată de vietnamezi, srilankezi, chinezi, filipinezi, indieni etc. Cele mai mare deficit de forță de muncă se regăsește în domeniul construcțiilor, iar acesta se va accentua după ce vor începe proiecte de infrastructură finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): Patronatele din construcții estimează un necesar suplimentar de circa 100.000 de oameni pentru a putea duce la bun sfârșit aceste proiecte. Evoluția importurilor de muncitori străini a fost spectaculoasă în ultimii patru ani. În 2018 erau emise doar 15.000 de permise pentru muncitorii extracomunitari, pentru ca în 2019 numărul lor să ajungă la 30.000. Pentru anul trecut, Guvernul stabilise inițial un plafon de 25.000 de permise, dar ulterior numărul lor a fost majorat la 50.000. Pentru 2022 Ministerul Muncii vrea acum să permită accesul pe piața forței de muncă din România a 100.000 de muncitori, dar nu este exclus ca numărul lor să fie majorat ulterior. Deși pandemia de coronavirus a mai tăiat din elanul românilor de a pleca la muncă în afară, totuși nu se poate vorbi de o reducere semnificativă a exodului sau că oferta de forță de muncă pe piața internă a crescut semnificativ.
Românii nu se grăbesc să se angajeze
În ciuda lipsei forței de muncă, datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că până la sfârșitul lunii septembrie a acestui an fuseseră încadrate în muncă doar 153.716 persoane. Cele mai multe persoane care și-au găsit un loc de muncă aveau peste 45 de ani, de aproape trei ori mai mulți decât persoanele cu vîrsta pînă în 35 de ani. Astfel, fuseseră încadrate în muncă un număr de 70.583 de persoane cu vârsta de peste 45 de ani, 31.292 aveau vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 25.143 au între 25 și 35 de ani, iar 26.698 erau tineri sub 25 de ani.
Sunt șomeri, dar nici nu-și caută de lucru
Un fenomen care s-a amplificat în perioada pandemiei este cel reprezentat de persoanele care nu au un loc de muncă, dar nici nu-și caută. Numărul celor care se complac în această situație a crescut de patru ori în ultima perioadă. Dacă la declanșarea pandemiei, la sfârșitul primului trimestru al anului, erau circa 30.000 în această situație, numărul lor a depășit acum 140.000 de persoane, potrivit INS. Explicația pentru această situație rezidă din faptul că restrângerea activității economice a generat reducerea numărului de persoane angajate. În aceste condiții, dar și pe fondul revenirii în țară a multor cetățeni români care au lucrat în străinătate fără o bază legală, s-a majorat numărul persoanelor neocupate, dar și al celor care, deși nu au un serviciu, nici nu-și caută unul.
Deficitul pe piața forței de muncă – 9,1%
Deficitul de pe piața forței de muncă la sfârșitul primului semestru al anului era în România de 9,1%, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În condițiile în care media UE a fost de 14,5%, am putea spune că țara noastră stă încă bine din acest punct de vedere. În rândul statelor membre UE, cel mai ridicat nivel al deficitului de pe piaţa forţei de muncă a fost în Spania (25,1%), Italia (23,6%) şi Grecia (23,2%), iar cel mai scăzut în Cehia (4,6%), Malta (5,8%), Polonia (6,2%), Ungaria (7,4), Germania (8,1%), Slovacia (9,1%), Slovenia (9,4%) şi România (9,6%).
Fără produse cu valoare adăugată mare, salariile vor rămâne neatractive
Patronatele sunt de acord cu dublarea numărului de permise pentru muncitorii extracomunitari pentru acoperirea deficitului de personal. Pentru a-i ține pe muncitorii tăi în țară trebuie să le oferi salarii mai mari, dar ca să poți face acest lucru trebuie să produci bunuri cu valoarea adăugată mari, ori noi nu facem asta, iar guvernanții nu înțeleg acest lucru”, spune Constantin Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM). El a dat ca exemple industria confecțiilor, industria alimentară sau HoReCa unde, de asemenea, este un deficit de personal din cauza salariilor neatractive, la limita salariului minim pe economic, dar sunt ramuri cu valoare adăugată mică. Un alt sector aflat în aceeași situație este și cel al industriei componentelor auto, unde cu greu se mai găsesc muncitori calificați. Pe de altă parte, cele 107 proiecte de investiții incluse în PNRR vor pune o presiune suplimentară asupra pieței muncii, spune președintele PIAROM. „Vom avea nevoie de mai mulți muncitori, la fel cum vom avea nevoie de oameni care să conducă, să gestioneze aceste proiecte pentru că, cel puțin în domeniul infrastructurii, este deja clară incapacitatea noastră de a face acest lucru”, este de părere Constantin Pârvan. Nu în ultimul rând, el susține că este nevoie de redimensionarea consulatelor României din țările de unde vin cei mai mulți muncitori extracomunitari, pentru a putea prelucra dosarele într-un „ritm onorabil”. În acest sens, Pârvan a dat ca exemplu Consulatul României din India, care este suprasolicitat de cei care vor să vină la muncă în România.
Dublarea numărului de permise de muncă este o măsură bună pentru că ai noștri pleacă și trebuie să vină alții să muncească, mai ales că va trebui să derulăm și proiectele din PNRR, dacă vrem cele aproape 30 de miliarde de euro. Deschiderea pieței muncii este binevenită, dar Guvernul trebuie să se focuseze și pe românii care acum muncesc în afară, iar cele două lucruri se pot face în paralel.
Dragoș Anastasiu, președintele Grupului Eurolines România
