In fiecare an pe gatlejul romanilor se scurge bere in valoare de 600 milioane de euro, bauturi alcoolice de 500 milioane de euro, vin de 220 de milioane de euro si apa minerala si sucuri in valoare de circa 500 milioane de euro.

Desi cifrele sunt impresionante ele au la baza doar vanzarile raportate de producatori. Daca bauturile racoritoare si berea nu se produc in gospodariile oamenilor, vinul si spirtoasele de marca sunt puternic concurate de productia subterana.

Bere: 600 milioane de euro

Statisticile arata ca, dintre bauturile alcoolice, berea se afla in topul preferintelor romanilor, productia din 2003 ridicandu-se la 12,8 milioane de hectolitri, cu 12% mai mult ca in 2002. Consumul mediu de bere pe cap de locuitor a urcat de la 54 de litri in 2001 la 57-58 de litri in 2003. Chiar daca beau in fiecare an mai multa bere, romanii sunt inca in urma bautorilor din statele membre ale Uniunii Europene, unde media de consum este de circa 80 de litri de bere pe cap de locuitor anual. Comparativ, un locuitor din Cehia consuma circa 156 litri de bere pe an, in Austria consumul mediu pe cap de locuitor este de 109 litri, in Slovacia de 91 de litri, iar in Ungaria acesta se ridica la 76 litri anual. Si totusi, de ce beau romanii bere? Pentru ca potoleste setea, fiind un motiv numai bun pentru a socializa si a petrece timpul cu prietenii.

Rauri de bere in iulie

Potrivit Institutului National de Statistica, productia de bere din luna februarie a acestui an a fost cu peste 160.000 de hectolitri mai mare fata de aceeasi luna a anului trecut, ridicandu-se la peste 690.000 de hectolitri. Cifrele din 2003 arata ca productia de bere a luat amploare in perioada aprilie-septembrie, atingand un maxim in luna iulie, cand s-a ridicat la circa 1,7 milioane de hectolitri. In timp ce romanii si-au potolit setea anul trecut cu peste 12 milioane de hectolitri de bere, producatorii au incasat intre 500 si 600 de milioane de euro, potrivit datelor Patronatului Industriei Berii din Romania.

O piata pestrita

Romanii care iubesc berea au de unde alege, pentru ca piata autohtona este foarte diversificata. Atat companiile internationale, cat si producatorii regionali de bere au lansat mai multe marci in fiecare segment de piata. Principalii jucatori de pe piata berii sunt Brau Union Romania, Interbrew, Compania Nationala de Bere (SABMiller) si URB (Tuborg), care detin circa 70% din piata. Restul pietei este acoperit de producatorii independenti, printre care European Drinks si Bere Mures ocupa un loc important.

Preferam berea la sticla

Bautorii de bere prefera sa-si savureze licoarea favorita din ambalaje de sticla, dovada fiind cresterea vanzarilor de bere astfel imbuteliate. Anul trecut livrarile de bere la sticla au crescut semnificativ, reprezentand 63% din totalul vanzarilor, potrivit studiilor realizate de AC Nielsen. Vanzarile de bere la sticla de plastic au reprezentat anul trecut 15% din total, la fel ca si cele la halba, in timp ce livrarile de bere la doza au ocupat 7% din volumul intreg al vanzarilor. Producatorii de bere estimeaza ca piata romaneasca va continua sa creasca in perioada urmatoare. „Estimam ca, pana in 2008, piata va creste cu 8%, ajungand la aproximativ 14 milioane hectolitri de bere", a declarat Werner Schneidhofer, presedintele Brau Union.

Racoritoaare: 500 de milioane de euro

In Romania se consuma anual peste 100 de litri de apa minerala si bauturi nealcoolice (sucuri si alte bauturi racoritoare) pe cap de locuitor. In 2001, consumul a fost de 109 litri pe cap de locuitor, iar in 2002 acesta a scazut la 101 litri, potrivit Institutului National de Statistica.

Bem mai putin decat cei din UE

Daca ne raportam doar la consumul de apa minerala, romanii se situeaza cu mult in urma vecinilor din Uniunea Europeana. Unui locuitor al plaiurilor mioritice ii revin circa 37 de litri pe an, pe cand cetatenii din UE beau aproximativ 100 de litri anual, potrivit unui studiu al Societatii Nationale a Apelor Minerale, realizat in 2002.

Productia de apa minerala (carbogazoasa si plata) a crescut de la 770 milioane de litri (7,7 milioane de hectolitri) in 2001 la 890 milioane de litri (8,9 milioane de hectolitri) in 2003, potrivit Patronatului Apelor Minerale. Piata apelor minerale a fost estimata la 280 de milioane de euro, in crestere cu 4% fata de 2002.

In primul trimestru al acestui an s-au produs 200 milioane de litri (2 milioane de hectolitri) de apa minerala, cu aproximativ 10% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut. Consumul de apa minerala din ultimii trei ani a fost aproximativ egal cu productia, importurile fiind nesemnificative. Producatorii estimeaza ca in acest an productia va urca la aproape un miliard de litri de apa carbogazoasa si plata.

Pe piata romaneasca de profil activeaza mai multi producatori, dintre care primii cinci dau 70% din productia de apa minerala: Romaqua Group - Borsec, European Drinks, Perla Harghitei (Miercurea Ciuc-Sancraieni), Dorna Apemin si Bibco (Biborteni).

Apa cu bule, la loc de cinste

Romanii prefera in proportie de 94% apa minerala carbogazoasa, potrivit Patronatului Apelor Minerale. Consumatorii de apa „cu bule" sunt mai atasati de marca Izvorul Minunilor, consumata de 37,4% din populatie, potrivit unui studiu realizat de Daedalus Consulting.

Apa minerala Borsec este agreata de 34,8% dintre consumatori, 15,8% beau apa Dorna, 13,2% - Perla Harghitei si 11,8% - Biborteni. Persoanele cu venitul mediu lunar pe membru de familie sub 50 de dolari si cele din Muntenia consuma intr-o proportie semnificativ mai mare Izvorul Minunilor, potrivit studiului citat.

Tinerii sub 24 de ani, persoanele cu studii superioare, angajatii cu functie superioara si locuitorii Bucurestiului consuma indeosebi marca Dorna. Persoanele din Ardeal si cele din orasele mici (cu mai putin de 50.000 locuitori) beau cu precadere marca de apa minerala carbogazoasa Biborteni.

Cercetarea efectuata de Daedalus arata ca cea mai consumata marca de apa plata este Izvorul Minunilor (de catre 38,2% din persoane). Alte marci de apa plata preferate de romani sunt Carpatina (consumata de catre 18,4% din populatie), Izvorul Alb (13%), Borsec (8,2%) si Dorna (7,7%).

Anul trecut, in Romania s-au produs peste 18 milioane de hectolitri de bauturi racoritoare si bauturi pe baza de sucuri, siropuri si arome (inclusiv apa carbogazoasa si sifon), potrivit Institutului National de Statistica. Piata racoritoarelor este estimata la 220 de milioane de euro. Marii producatori de bauturi racoritoare prezenti pe piata romaneasca au raportat cresteri semnificative ale vanzarilor la nivelul anului trecut, estimand tendinte de crestere si pentru vara care urmeaza.

Alcool: 500 milioane de euro

„La consumul de alcool, Romania se afla pe locul 11-12 in Europa, fara a lua in calcul Rusia", spun surse autorizate din industria alcoolului. Inaintea noastra se situeaza Ucraina, Polonia, tarile nordice, Portugalia, Scotia. „Consumul de bauturi spirtoase tinde sa scada in Romania, in timp consumul de bere este in crestere", a declarat Romulus Dascalu, presedintele Garant. Anul trecut productia de alcool pur facturata legal a fost de 675.000 hectolitri, la care se adauga si productia de tuica si rachiuri naturale, de 120.000 de hectolitri, conform datelor Organizatiei Patronale a Industriei Alcoolice si Bauturilor Alcoolice Garant. Potrivit presedintelui organizatiei, Romulus Dascalu, consumul anual al Romaniei se ridica la 1,7 milioane de hectolitri, insa o mare parte din productie este scoasa pe piata de catre operatori neautorizati. „Consumul legal a fost, in 2003, de 3,67 litri de alcool pur pe cap de locuitor, insa consumul real s-a ridicat la 7,5 litri, calculat la un numar de 16 milioane de locuitori, populatie activa, peste 18 ani", a afirmat Romulus Dascalu. Pentru acest an, Garant estimeaza ca productia de alcool pur se va ridica la aproximativ 540.000 de hectolitri.

Alcool legal de 500 milioane de euro

Cele circa 400 de firme membre ale Garant au avut anul trecut vanzari de circa 500 milioane de euro. Desi romanii au cheltuit jumatate de miliard de euro pentru bauturile spirtoase produse si imbuteliate legal, trebuie insa sa luam in calcul si banii care s-au vehiculat pe piata neagra a alcoolui. Un calcul realizat de Garant arata ca evaziunea fiscala realizata prin neplata accizelor de catre producatorii individuali depaseste 60 de milioane de euro pe an.

Votca in top

In topul preferintelor romanilor in materie de alcool troneaza vodca, cu o pondere de 35% din totalul vanzarilor. Nici lichiorurile nu sunt neglijate de consumatori, ocupand 15% din vanzari, impreuna cu alte aperitive. Diversele sortimente de brandy si vinars sunt vandute in proportie de 10%. Tuica si rachiurile de fructe, laolalta cu alte bauturi spirtoase, au o pondere de 40% din totalul vanzarilor, potrivit Garant. Romanii de la sate au consumat in ultimul trimestru al anului trecut circa 4 litri de bauturi alcoolice pe cap de locuitor, in timp ce la oras consumul a fost de numai doi litri in aceeasi perioada. CASETA BERE (T) Profilul consumatorului de bere Consumatorul de bere este un barbat tanar, cu nivel de venituri si educatie medii si superioare, fiind orientat catre profesie si cariera, potrivit European Drinks. Cei care beau bere sunt in general barbati cu dorinte si aspiratii inalte, care isi doresc recunoasterea profesionala si aspira catre un stil de viata occidental. Consumatorii de bere sunt persoane independente, sociabile, deschise si isi petrec timpul liber alaturi de prieteni. CASETA apa (IT) Femeile beau mai multa apa plata Studiile arata ca femeile consuma apa plata intr-o proportie mai mare decat barbatii (28,2% femei fata de 15,4% barbati), potrivit studiului realizat de Daedalus Consulting pe un esantion de 881 de subiecti. Consumatorul de apa minerala carbogazoasa are varsta cuprinsa intre 18 si 34 ani, are studii medii sau superioare si are venitul mediu pe membru de familie intre 100 si 150 de dolari. In ceea ce priveste frecventa de consum a apei minerale carbogazoase, aceasta este consumata zilnic de 48,8% dintre repondenti, in timp ce 32,2% dintre persoane beau apa „cu bule" de 3 pana la 6 ori pe saptamana, iar 19% o consuma de una sau de doua ori pe saptamana. caseta Orasenii beau mai multe racoritoare Un bucurestean consuma, in medie, circa 4,2 litri de apa minerala si bauturi nealcoolice pe luna, potrivit unei anchete realizate in 2003 de Institutul National de Statistica. Potrivit studiului, cel mai putin beau romanii din partea de sud-vest a Romaniei, unde media lunara de consum este de 1,026 litri de apa minerala si bauturi nealcoolice de persoana. Orasenii beau in medie cate trei litri de racoritoare pe luna de persoana, in timp ce la sat consumul este de numai 1,2 litri pe luna. In timp ce salariatii isi permit sa consume circa trei litri de sucuri si apa minerala in fiecare luna, pensionarii beau doar 1,8 litri, iar agricultorii consuma mai putin de un litru de racoritoare pe luna, potrivit datelor INS. In perioada aprilie-iunie, un roman consuma in medie 2,7 litri de racoritoare pe luna, in timp ce in ultimul trimestru al anului trecut consumul mediu a scazut la 2,5 litri.

Bautorii de vin cheltuiesc annual 220 milioane de euro

Romanii au prins gustul vinurilor de calitate. In 2003, vanzarile de vinuri de origine controlata s-au majorat pe fondul cresterii puterii de cumparare a populatiei. Daca in anii 1997-1998, consumul scazuse la 19 litri pe cap de locuitor, anul trecut, fiecare dintre concetatenii nostri a baut circa 27 de litri de lichid bahic. De altfel, piata vinului in Romania este estimata la circa 220 milioane de euro.

In Romania de dinainte de Revolutie, paharelul de vin nu lipsea de la nici o masa. In 1989, consumul pe cap de locuitor se situa undeva la 28 de litri de vin. Desfiintarea IAS-urilor, privatizari mai mult sau mai putin reusite, calitatea indoielnica a produselor si concurenta acerba a producatorilor de bere au aruncat vinul intr-un con de umbra. Dupa colapsul din 1997, datorita investitiilor puternice, atat in echipamente, cat si in calitate, vinul a revenit in topul preferintelor romanilor. In 2000, consumul pe cap de locuitor crescuse la 23,2 litri, in 2001 ajunsese la 25,5 litri, pentru ca in 2002 si 2003 sa se stabilizeze la 27 de litri pe cap de locuitor.

De remarcat este faptul ca, in 2003, locuitorii plaiurilor mioritice au devenit mai pretentiosi in alegerea licorilor bahice. Daca in anii trecuti cei mai multi consumau vinuri ieftine, ambalate in pet-uri sau vinuri cumparate de la tarani, in 2003, vanzarile de astfel de produse au scazut. „Anul trecut s-a inregistrat o crestere a vanzarilor de vin de calitate superioara si o scadere a celor de vin de masa", a declarat Basil Zarnoveanu, presedintele Asociatiei Exportatorilor si Producatorilor de Vin din Romania (PROVINUM).

De altfel, 80,9% dintre orasenii care beau vin in mod frecvent prefera licoarea de calitate, la „sticla de sticla", se arata intr-un studiu Daedalus realizat in octombrie 2003. Vinul la pet este cautat, in general, de romanii cu 10 clase sau mai putin, muncitori si de cei care au un venit net lunar pe membru de familie mai mic de 50 de dolari.

Cei mai mari bautori de vin ambalat sunt barbatii. Cei din Muntenia. La polul opus se situeaza pensionarii. Nici populatia din Moldova nu se da in vant dupa vinul ambalat. Barbatii prefera vinul demisec, in timp ce femeile pe cel dulce. 61% dintre romani adora sa bea vin alb, in timp ce „zeama de struguri rosii" place la 30,1% dintre ai nostri. De altfel, se pare ca vinul rosu este pe gustul orasenilor tineri (18-24 de ani), al celor cu venituri scazute si al ardelenilor. Printre cei care prefera vinul rose se afla cu precadere cei cu 10 clase sau mai putin si locuitorii Munteniei.