Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liderii G20 au cerut întărirea instituţiilor financiare globale pentru stimularea creşterii economiei, sprijinirea stabilităţii financiare şi crearea de locuri de muncă, potrivit Agerpres. Liderii G20 (organism care grupează atât cele mai dezvoltate state ale lumii, cât şi cele mai mari economii emergente) au participat în perioada 15-16 noiembrie la summitul care a avut loc în Brisbane, Australia.
Cele mai dezvoltate state ale lumii şi-au luat angajamentul de a face economia mondială mai rezistentă, de a mări cheltuielile cu infrastructura, de a introduce reforme economice menite să majoreze PIB-ul global cu încă 2,1% până în 2018, de a îmbunătăţi eficienţa energetică pe plan mondial şi de a restabili încrederea în sistemul global de taxare. Toate aceste măsuri vor sprijini creşterea economiei mondiale şi vor crea milioane de locuri de muncă, a dat asigurări Tony Abbott, premierul australian.
Reforme structurale
Obiectivul majorării creşterii economiei mondiale cu încă 2,1% în următorii cinci ani va fi atins prin adoptarea de reforme cuprinzătoare. Economia mondială este fragilă şi sunt necesare reforme structurale într-o perioadă în care este limitat spaţiul de manevră pentru măsuri de politică monetară şi fiscală, a fost o altă concluzie a summitului. Liderii G20 s-au angajat să adopte reforme pentru îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa muncii, inclusiv măsuri pentru a stimula munca în cazul femeilor, şi renunţarea la barierele cu care se confruntă concurenţa pe diverse pieţe. De asemenea, este respins protecţionismul, iar statele membre au promis că vor evita manipularea monedelor lor naţionale în scopul obţinerii de avantaje concurenţiale.
Putin vs restul lumii
În cadrul summitului, ţările occidentale au avertizat că analizează posibilitatea impunerii de noi sancţiuni Rusiei, în contextul crizei din Ucraina. Dealtfel, preşedintele rus Vladimir Putin a părăsit summitul chiar înainte de publicarea comunicatului final al G20, unde a făcut obiectul unor critici virulente pentru rolul Moscovei în criza ucraineană. Putin a motivat plecarea sa precipitată prin “nevoia de somn”, ceea ce este o abatere de la protocol. De fapt, după cum au informat TASS şi Ria Novosti, Putin a fost absent şi de la dejunul de lucru al summitului G20 de la Brisbane unde l-a desemnat să participe pe ministrul de finanţe al Rusiei.
De obicei prompt în a-şi demonstra vigoarea fizică, liderul rus a explicat că a părăsit summitul de la Brisbane înaintea omologilor săi occidentali din cauza programului încărcat şi a nevoii de somn.
După summit, Putin a dat declaraţii postului german ARD: “eventualele sancţiuni suplimentare impuse de Occident Rusiei ar putea avea grave consecinţe asupra economiei Ucrainei. Băncile ruse au acordat un împrumut de 25 de miliarde de dolari economiei ucrainene. Dacă partenerii noştri europeni şi americani vor să ajute Ucraina, atunci cum pot afecta baza financiară, limitând accesul instituţiilor financiare ruse la pieţele mondiale de capital?", a spus Putin. “Vor să provoace falimentul băncilor ruse? În acest caz, vor provoca falimentul Ucrainei”, a avertizat Putin. El a făcut referire la finanţarea de trei miliarde de dolari acordată Ucrainei în urmă cu an, pe care Rusia ar putea să o ceară rambursare anticipată. “Dacă vom face acest lucru, întregul sistem financiar ucrainean se va prăbuşi. Dar am decis deja să nu îl facem. Nu vrem să agravăm situaţia, vrem ca Ucraina să îşi revină", a explicat Putin.
Pe de altă parte, Putin a precizat că economia ţării sale este pregătită să facă faţă unei crize generate de o “cădere catastrofală” a preţului petrolului pe piaţa mondială. Cotaţiile petrolului pe pieţele internaţionale au scăzut cu 25% faţă de luna iunie, ajungând în prezent sub 80 de dolari barilul, fenomen ce se datorează creşterii producţiei de petrol de şist în SUA, cererii scăzute şi aprecierii dolarului.
