x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tranziție Inteligentă către un SECTOR ENERGETIC DIGITALIZAT ȘI SUSTENABIL

0
07 Mar 2018 - 21:23
Tranziție Inteligentă către un SECTOR ENERGETIC DIGITALIZAT ȘI SUSTENABIL
Vezi galeria foto


România joacă un rol important pe piața energetică europeană. Țara noastră este un exportator permanent de energie în regiune, în principal datorită resurselor naturale de care beneficiază. Tehnologia avansează în ritm accelerat și, la nivel mondial, se cheltuiesc miliarde de euro anual pentru implementarea noilor soluții de automatizare și informatizare a sistemului energetic. Piața autohtonă trebuie reinventată și digitalizată, astfel încât să devină durabilă și sustenabilă în viitor. Marii jucători din piața energiei atrag atenția că toate acestea costă și că este nevoie de investiții masive care să resusciteze acest sector, al cărei infrastructură e învechită. Companiile cer ca statul să intervină prin scheme de sprijin, absolut necesare, mai ales în sectorul energiei verzi, regenerabile. Totodată, marii operatorii cer dezvoltarea interconectorilor transfrontalieri, atât în domeniul gazelor naturale, cât și al energiei electrice. Blocajele pot fi însă depășite prin cooperarea dintre stat și marile companii producătoare și furnizoare de energie de pe piață. Toate aceste priorități au fost temele principale de discuție dezbătute la Forumul Tranziție Inteligentă către un sector energetic digitalizat și sustenabil organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra STOICESCU, eveniment care i-a adus la masa rotundă pe reprezentanți ai Guvernului, ai autorităților din domeniul energiei și ai  marilor jucători din sectorul energetic.

Suntem în miljlocul unei revoluții tehnologice care avansează pe zi ce trece, iar țara noastră nu își mai poate permite să asiste pasiv la acest fenomen. Întârzierile pe care le înregistrăm în adaptarea și implementarea la noile tehnologii nu mai pot fi acoperite prin discuții. Ne aflăm într-un punct critic și trebuie să trecem la acțiuni. Pe plan european, se fac strategii de dezvoltare a domeniului energetic până în 2050, iar în plan global marile țări construiesc computere dedicate sectorului energetic și rețele inteligente, a căror mentenanță se face cu ajutorul dronelor. Țara noastră înregistrează deficiențe pe toți cei patru piloni care ar trebui să constituie baza unei dezvoltări sănătoase și anume cel economic, social, de mediu și instituțional, a subliniat Răzvan NICOLESCU, Executive Lead Adisor on Energy and Sustainability, Deloitte Romania în cadrul Forumului Intact Media Group. “În legătură cu orizontul nostru, dacă putem să facem un viitor energetic digitalizat și sustenabil, răspunsul meu este că trebuie să îl facem, fie că vrem, fie că nu vrem, însă mi-aș dori ca aceste transformări să fie rezultatul unei strategii și nu al unui black-out la energia electrică”, a menționat Nicolescu.

România își va reașeza prioritățile din sectorul energiei, astfel încât sacesta ă devină mai eficient prin informatizare, a dat asigurări Ministrul Energiei, prezent la Forumul Intact Media Group. Anton ANTON a precizat că obiectivul este ca țara noastră să fie un pol regional de securitate energetică și nu o piață de desfacere. Una din provocările cu care ne confruntăm este aceea că Uniunea Europeană ne impune standarde înalte în ce privește producția energiei electrice și protecția mediului, a arătat acesta. “În privința producției ne propunem ca în programele naționale să asigurăm producătorilor condiții favorabile pentru o tranziție graduală, rapidă care să ne ducă la îndeplinirea standardelor asumate față de Uniunea Europeană. Și aici mă refer la Programul Național de Investiții pe care producătorii de energie îl pot accesa ca sursă de investiții, retehnologizări și modernizări”, a spus Anton. O altă problemă este însă că, în anii trecuți, s-au finanțat proiecte energetice la care acum ni se cere să renunțăm pentru că sunt dăunătoare mediului, cum ar fi centralele pe cărbune, a mai atras atenția Ministrul. Anton Anton a ținut să sublinieze că în sectorul energetic sunt proiecte mari, de viitor, printre care construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a unei centrale de cumulare prin pompaj.

O industrie fără investiții este o industrie fără viitor, a punctat Teodor CHIRICA, Consilier al Directorului General al Nuclearelectrica și Președinte al Forumului Atomic European. Acesta a mai atras atenția, totodată, că investițiile trebuie făcute fără să țină cont de discriminare în ce privește sursele de producere a energiei. “Proiectele nucleare de la Cernavodă sunt proiecte avansate tehnologic și există o abordare pozitivă asupra digitalizării și automatizării. Sistemele de control online ajută operatorii în situațiile de mare urgență”, a adăugat Teodor Chirica.

Unul alt mare jucător de pe piața energiei este Hidroelectrica. Cu toate că anul trecut compania a înregistrat un profit de 1,9 miliarde de lei, aceasta are nevoie acum de investiții în retehnologizare și digitalizare, a spus Bogdan BADEA, Președintele Directoratului Hidroelectrica. “Este nevoie de o reformă sistemică în sectorul energetic. În primul rând, lucrurile trebuie să vină de jos în sus. În primul și primul rând companiile trebuie să fie pregătite, cadrul de reglementare trebuie să fie sănătos și să țină cont de condițiile și de economia de piață, dar și de componența de siguranță în furnizare”, a specificat Bogdan Badea.

Într-adevăr, pentru integrarea în piața europeană a energiei, este nevoie să creștem nivelul de securitate în fața atacurilor cibernetice. România trebuie să transpună, până pe 9 mai anul acesta, Directiva Europeană NIS, care stabilește măsuri în vederea obținerii unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în cadrul Uniunii, astfel încât să se îmbunătățească funcționarea pieței interne. Bogdan COJOCARU, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a menționat în cadrul Forumului că implementarea Directivei se va face la termen. “Din fericire, în subordinea Ministerului există în momentul de față o instituție foarte puternică, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică. Obiectivul este ca, prin acest Centru, să putem să ajutăm toate instituțiile publice în așa fel încât, în momentul în care se produce un atac, să avem unde să raportăm și să avem cine să intervină”, a menționat Bogdan Cojocaru.

Pe lângă problema securității cibernetice a sistemelor energetice, mai există însă un factor care poate pune piedici în dezvoltarea sectorului și anume schimbările climatice, a spus Iulian IANCU, Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, la Forumul Intact Media Group. “Vedem că în domeniul enerigei sunt cele mai mari provocări. Răspunsul vine de la împletirea celor două domenii, respectiv revoluția tehnologică din domeniul energetic și revoluția din domeniul telecomunicațiilor și informației. Cele două sisteme operează împreună în multe zone ale  lumii cu rezultate excepționale”.

O altă mare companie din sectorul energetic care se află în plin proces de tranziție spre digitalizare este Romgaz, care își propune să utilizeze inteligența analitică pentru a reduce consturile de exploatare și mentenanță. Soluția va fi aplicată în noua centrală electrică pe care o construiește la Iernut și care va utiliza pentru producția de energie un ciclu combinat de
gaze-aburi. ”Se vor reduce costurile de producere a energiei electrice, va crește siguranța în exploatare si va crește flexibilitatea centralei, ceea ce va crea o prezență consolidată pe piața de energie”, a declarant Bela-Atila BALASZ, Directorul Direcției Management Energetic a Romgaz.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei vine în sprijinul companiilor și anunță că vrea să introducă un model nou după care să funționeze piața de energie, care să fie mai stabilă și predictibilă din punctul de vedere al tarifării. “Avem nevoie de un model nou care să încurajeze investițiile, să utilizeze resursele naturale și să contribuie și la protecția mediului. Vrem să instituim noi metode de tarifare în transportul și distribuția de energie și gaze și să încurajăm investițiile în producția de energie electrică din surse regenerabile”, a specificat Dumitru CHIRIȚĂ, Președintele ANRE.

Investitorii din domeniul producției de energie regenerabilă trag un semnal de alarmă în legătură cu faptul că actuala schemă de promovare a acestui sector nu mai corespunde realităților din piață. Potrivit lui Corneliu PASCU, Președinte IRIDEX Group, ”România suportă un cost al energiei electrice din energie alternativă destul de ridicat, ca urmare a unor norme de securitate, cât și a integrării verzi conform normelor UE. Investițiile din domeniul energetic ar trebui să aibă un domeniu larg de utilitate, iar fondurile ar putea reprezenta un sprijin real pentru economia circulară”.

Era tehnologică și digitalizarea ar putea avea o consecință negativă pe piața forței de muncă. ”Trebuie avut grijă ca angajații să nu plătească prețul digitalizării. Până la urmă, în centrul activității noastre trebuie să rămână omul. Momentul în care ajungi să te bazezi prea mult pe Inteligența Artificială distrugi șansa la un loc de muncă. Trebuie să păstrăm accentul pe meseriile creative, deoarece un robot nu poate înlocui creativitatea umană”, a declarat Silvia VLĂSCEANU, Director Executiv al Federației Asociațiilor Companiiilor de Unități din Energie.

Pe de altă parte, în domeniul energetic este o lipsă acută de specialiști. Mulți dintre absolvenții Facultăților de Energetică pleacă în străinătate. În același timp, cei care lucrează în acest sector se apropie de vârsta pensionării. ”În următorii cinci sau zece ani, va fi o criză majoră în industria energetică și fără un program susținut va fi greu să acoperim acest deficit”, a semnalat Horia NECULA, Decanul Facultății Energetice din cadrul Universității Politehnice din București. Reconversia profesională ar putea fi o soluție care să fie aplicată în viitor.

Așa cum s-a punctat în cadrul Forumului Intact Media Group, digitalizarea nu e un lux, ci o necesitate. Acest lucru obligă statul și autoritățile să asigure un cadru legal pentru realizarea investițiilor necesare și să coopereze cu companiile din sectorul energetic pentru ca România să devină cu adevărat un pilon de stabilitate în regiune.

Dezbaterea Tranziție Inteligentă către un Sector Energetic Digitalizat și Sustenabil” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Hidroelectrica, Romgaz, Electrica Furnizare, Iridex Group și Nuclearelectrica.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 1050


Mai multe titluri din categorie

Topul scumpirilor. România, pe locul 3

Topul scumpirilor. România, pe locul 3
Costurile cu serviciile medicale în România s-au dublat faţă de media din Europa, conform unui studiul la nivel european. Doar Serbia şi Lituania au avut creşteri mai mari decât noi. Nivelul de 15% al...

În cazul unui cutremur ca cel din 1977, în București ar muri peste 4.000 de oameni

În cazul unui cutremur ca cel din 1977, în București ar muri peste 4.000 de oameni
Banca Mondială (BM) vrea să implementeze în România un proiect în valoare de 465 milioane de dolari pentru ajutor în caz de dezastre, în condiţiile în care Bucureştiul este capitala din Uniunea Europeană cu ce...

Oltchim, bântuit de spectrul fostului director

Oltchim, bântuit de spectrul fostului director
Galerie Foto Combinatul petrochimic Oltchim din Râmnicu Vâlcea a finalizat tranzacţia de vânzare a diviziei Ramplast către firma gălăţeană Dynamic Selling Group SRL, de la care a încasat 12,11 milioane de lei, fără TVA....

România, pe ultimul loc în UE în domeniul inovării

România, pe ultimul loc în UE în domeniul inovării
Suedia este, din nou, lider în domeniul inovării în UE, fiind urmată de Danemarca, Finlanda, Olanda, Marea Britanie şi Luxemburg, în timp ce România ocupă ultimul loc, arată datele din tabloul de bord european p...

JSW Steel vrea să cumpere combinatul siderurgic Galaţi

JSW Steel vrea să cumpere combinatul siderurgic Galaţi
Cel mai mare producător de oţel din India, JSW Steel, ar urma să facă o ofertă pentru combinatul siderurgic al ArcelorMittal din Galaţi, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, concurând cu...

Șoc pe piața creditelor în lei, ROBOR a ajuns la 3,9%

Șoc pe piața creditelor în lei, ROBOR a ajuns la 3,9%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a urcat vineri cu 0,14 puncte procentuale pe piaţa interbancară la nivelul de 3,09% pe an, de la 2,95%...

BNR. Cel mai slab leu din istorie, în raport cu euro

BNR. Cel mai slab leu din istorie, în raport cu euro
Banca Naţională a României a afişat, ieri, un curs de 4,6695 lei pentru un euro, în creştere cu 0,08% sau cu 0,35 bani faţă de cotaţia precedentă, stabilită la 4,6660 lei pentru moneda unică europeană....

Creditorii Greciei, acord privind relaxarea termenilor de rambursare

Creditorii Greciei, acord privind relaxarea termenilor de rambursare
Țările din zona euro au convenit asupra elementelor finale privind planul de a scoate Grecia din programul său de asitență de opt ani și de a face datoria sa masivă mai ușor de gestionat, scrie The Guardian....

Finanţele au atras de la bănci 88,9 de milioane lei

Finanţele au atras de la bănci 88,9 de milioane lei
Ministerul Finanţelor a atras, joi, 88,9 de milioane lei de la bănci, la un randament de 5,38% pe an, potrivit datelor BNR. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 200 de milioane de lei, însă băncile au...

Leul a ajuns la cea mai slabă cotaţie din istorie în raport cu euro

Leul a ajuns la cea mai slabă cotaţie din istorie în raport cu euro
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, joi, un curs de 4,6695 lei pentru un euro, în creştere cu 0,08% sau cu 0,35 bani faţă de cotaţia precedentă, stabilită la 4,6660 lei pentru moneda unică...

Trenul IR 1580 Constanţa - Bucureşti Nord are o întârziere de circa 30 de minute, din cauza defectării locomotivei

Trenul IR 1580 Constanţa - Bucureşti Nord are o întârziere de circa 30 de minute, din cauza defectării locomotivei
Trenul InterRegio 1580, care circulă pe relaţia Constanţa - Bucureşti Nord, va ajunge la destinaţie cu o întârziere de aproximativ 30 de minute din cauza defectării locomotivei pe traseu, a declarat, joi, pentru...

Avem nevoie de 70 miliarde euro în drumuri

Avem nevoie de 70 miliarde euro în drumuri
Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030, conform Masterplanului de transport, sunt de 36 miliarde de...

Dobânzile astronomice rezistă. 180 IFN-uri au dat cu flit BNR

Dobânzile astronomice rezistă. 180 IFN-uri au dat cu flit BNR
Galerie Foto Românii care vor să ia credite de la IFN-uri trebuie să verifice dacă instituţia financiară nebancară de la care intenţionează să se împrumute este înscrisă în Registrul Special de la BNR. Numai 33 de...

UE pune în aplicare tarifele de 25% pentru produsele americane

UE pune în aplicare tarifele de 25% pentru produsele americane
Uniunea Europeană va începe taxarea cu 25% a unor produse provenite din SUA, vineri, ca răspuns la tarifele impuse de SUA importurilor de oţel şi aluminiu din UE, potrivit Comisiei Europene, scrie...

Circa 3,2 milioane de gospodări vor avea acces la gaze naturale

Circa 3,2 milioane de gospodări vor avea acces la gaze naturale
În 2030 se estimează că un număr de aproximativ 3,2 milioane de gospodării vor utila gazele naturale, ceea ce înseamnă că 45% din totalul locuinţelor din România va avea acces la această resursă, faţă de nu...
Serviciul de email marketing furnizat de