Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Europenii vor astăzi ca autoritățile comunitare să le ofere bunăstare, în timp ce economia se îndreaptă spre modele de creștere mai ecologice și digitalizate, motiv pentru care se va impune stabilirea unui salariu minim și echitabil pentru toți angajații UE, potrivit unei analize realizate de Mihaela Mitroi, partener la EY Romania, companie specializată în asistență fiscală și juridică.
În viitorul apropiat vor avea loc discuții între mediul de afaceri, sindicate și Comisia Europeană. Din ianuarie 2020 a început o perioadă de consultare, care va dura șase săptămâni, rezultatele fiind ulterior concretizate într-o propunere ce va fi prezentată în această vară și va face parte dintr-un plan de acțiune care se va publica în 2021.
"Această propunere are scopul de a stabili o formulă de calcul a salariului minim la nivel european și nu va reprezenta o sumă anume, întrucât diferențele între salariile minime actuale în statele membre UE sunt considerabile. Mai exact, salariul minim va fi stabilit într-un mod transparent și previzibil în conformitate cu practicile naționale și respectând autonomia partenerilor sociali", explică Mihaela Mitroi.
Ea amintește faptul că angajații români câștigă mult sub media salariilor din statele membre ale Uniunii.
"Dacă ne uităm la datele Eurostat, la 1 iulie 2019, salariile minime lunare variau considerabil între statele membre, de la 286 euro în Bulgaria, la 2.071 euro în Luxemburg, media europeană fiind de 932 euro. Important la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să crească cu 760 de lei, ajungând la 1.920 lei net. Potrivit însă prevederilor legale, în 2020, salariul minim brut pe economie este stabilit la 2.230 lei, ceea ce ar însemna un salariu net de 1.346 lei. Legea bugetului stabilește un salariu mediu brut de 5.429 lei, adică 3.176 lei net. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să crească cu 559 lei, ajungând la 1.905 lei net (pentru această analiză nu am luat în calcul salariul diferențiat)", se arată în analiză.
Acest lucru va duce la costuri mai ridicate cu angajații, ceea ce va provoca migrarea companiilor către state din afara spațiului comunitar. În plus, mărirea salariului minim va provoca și creșterea inflației, care se va resimți în prețul produselor și serviciilor, și chiar va putea determina o scădere a beneficiilor sociale.
"Doar creșterea salariului minim nu va însemna neapărat și reducerea inegalității între cei cu salarii mari și cei cu salarii mici și nu va îmbunătăți considerabil nivelul de trai al oamenilor. Problema inegalității este amplă și pentru a o aborda este nevoie de o întreagă serie de politici publice și de măsuri", scrie în document.
Soluțiile propuse în analiză sunt creșterea ratei de economisire și reducerea costurilor de construcții pentru gospodării, care ar putea oferi un confort financiar mai mare familiilor. În plus, angajatorii ar trebui să-și formeze salariații iar autoritățile să stimuleze investițiile în educație.
Un alt fapt care afectează statele din UE care nu se afă încă în zona euro, precum România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia și Croația, este influența pe care o au cursurile de schimb asupra salariilor minime.
"Îngrijorător pentru România este și proporția angajaților care câștigă salariul minim. Datele prezentate de CE ne arată că ponderea lucrătorilor care câștigă salariul minim în UE este estimată la niveluri care variază de la sub 5% (de exemplu, în Malta, Belgia, Cehia) până la aproximativ 25% (în România). Observăm, astfel, că ocupăm ultima poziție în rândul statelor membre în ceea ce privește proporția angajaților care au fost plătiți cu salariul minim la nivel național." explică autoarea analizei.
