Astăzi e ziua ta, Mariana Nicolesco

Celebra soprană Mariana Nicolesco a cucerit încă de timpuriu în cariera sa Europa şi America, apoi America de Sud şi Japonia, iar acum a cucerit şi China. Astăzi îşi sărbătoreşte ziua de naştere. La mulţi ani!

Triumful continuă. Ultima cucerire: China
“Studentă încă la Conservatorul Santa Cecilia de la Roma, câştigam cel mai important Concurs Internaţional de canto din lume la vremea aceea, Concursul Voci Rossiniane, ceea ce-mi deschidea de la bun început porţile marilor teatre italiene şi europene şi-mi aducea invitaţia marelui dirijor Thomas Schippers de a debuta sub bagheta sa în Statele Unite ale Americii, unde aveam să cânt de atâtea şi atâtea ori. Îmi era dat apoi să cânt la Rio de Janeiro şi la Caracas, să fiu interpreta rolului Elettra din capodopera mozartiană Idomeneo, sub bagheta lui Seiji Ozawa, nu numai la Festivalul de la Salzburg, ci şi la premiera absolută din Japonia. Dar în China nu fusesem niciodată. Cu o infimă excepţie de câteva ore în care, de la Hong Kong, pe atunci sub rânduială britanică, am trecut la Macao, care se afla sub administraţie portugheză, şi de acolo în teritoriul Chinei Populare, unde ni s-a oferit un ceai, înainte de-a reveni la Hong Kong.

Nu aveam cum să mă aştept ca prezenţa mea în China, ca membră a Juriului Concursului Internaţional de Canto de la Ningbo, al cincilea port al lumii, situat la sud de Shanghai, de care e legat printr-o autostradă ce se transformă pe lungimea a 38 Km în cel mai lung pod suspendat din lume, să devină un eveniment extraordinar, aşa cum a devenit. Cotidianul Shanghai Daily mi-a dedicat o întreagă pagină, Radio China Internaţional mi-a luat un lung interviu. Televiziunea din Shanghai m-a intervievat pentru o emisiune de o oră în cadrul ciclului Celebrităţi Mondiale şi a transmis nu mai puţin de 15 minute din acel interviu în cadrul celei mai urmărite emisiuni de ştiri de la orele 21.

Pasiunea chinezilor e La Traviata, şi toată lumea ştia de interpretările mele, la punctul că întreaga companie a Operei Naţionale din Beijing a cerut să vină la Ningbo cu o zi înaintea celei prevăzute numai ca să mă întâlnească şi să mă ovaţioneze.

Una dintre întrebările televiziunii din Shanghai suna cam aşa: “Toată lumea ştie de cei trei tenori, Luciano Pavarotti, Placido Domingo şi Jose Carreras. Cum se explică faptul că nu e aceeaşi situaţie în rândul sopranelor?”. Răspunsul meu, care încheia emisiunea, a căzut ca un trăsnet: “ - Aveţi şi nu aveţi dreptate. E adevărat că tuturor le place vocea de tenor. Adăugaţi la asta enorma publicitate făcută în jurul artiştilor pe care i-aţi menţionat, şi lucrurile sunt clare. Dar să ştiţi că avem şi noi, sopranele, revanşa noastră. Faima celor trei, reunită, e nimica toată pe lângă gloria Mariei Callas, de pildă”.

Imensă a fost desigur bucuria mea când, la finele competiţiei la care au luat parte 430 de concurenţi din 41 de ţări, Premiul I a revenit tenorului Adrian Dumitru şi Premiul II mezzosopranei Emanuela Pascu, situaţi în fruntea tuturor la fiecare etapă a Concursului. Trebuie să vă spun că am tremurat de emoţie la fiecare sunet, la fiecare măsură, la fiecare gest al lor şi că am respirat uşurată când am constatat că au respectat cu supremă rigoare fiecare detaliu studiat cu mine la Bucureşti înainte de a-şi lua zborul spre China.

Oraşul Ningbo îşi caută un destin internaţional în arta şi cultura contemporană, mândrindu-se, pe bună dreptate, cu Templul budist Baoguo, ridicat în anul 1013, cu cea mai veche şi impresionantă bibliotecă din China, ca să nu mai vorbim de vestigiile de 7000 de ani reunite în muzeul municipal.

Sanghaiul, pe de altă parte, cu cele 23 de milioane de locuitori şi uriaşa pădure de zgârie nori ridicată în ultimul sfert de veac, numit cândva Perla Orientului, merită azi înzecit acest renume, cu fantastica vitalitate de zi şi noapte şi cu structurile sale urbane care fac din acest oraş un fel de New York plus Dubai la nu ştiu ce putere. Chiar şi pentru cei care au străbătut planeta în lung şi-n lat, ca mine, rămâne de neuitat magia oraşului contemplată de la etajul 91 al unuia dintre faimoasele sale edificii, unde am fost invitată la cină.
Mă bucur că mă voi întoarce în China, în primăvara viitoare, când am fost invitată de Opera Naţională din Beijing să ofer Cursuri de Măiestrie Artistică celor mai promiţătoare talente lirice ale Chinei”.