"Cazul 1393" - Verdict: procesul trebuie rejudecat

Analiza finala a "Cazului 1393". Dezbaterea juriului constituit de Jurnalul National pe tema erorii judiciare depistate de noi, intr-un proces de omor, s-a incheiat.

Toti cei noua membri ai juriului - reputati juristi - si-au spus cuvantul. Tragem linie si socotim:

Ancheta. Toti cei noua membri ai juriului au identificat vicii de procedura pe parcursul urmaririi penale. Dintre acestia, opt au amendat greseli si abuzuri ale politistilor si procurorului de natura sa atraga nulitatea asupra rezultatului anchetei.

Judecata de fond. Opt au decis ca procesul in urma caruia Vasile Chicioroaga si Enache Vicu au fost condamnati la 18, respectiv 19 ani de inchisoare pentru omor a fost judecat incorect. Unul a apreciat ca judecatorii au pronuntat sentinta avand convingerea ca aceasta corespunde adevarului judiciar relevat pe parcursul procesului.

Judecata in apel si recurs. Sapte au constatat ca instantele care au judecat apelul si recursul au dovedit superficialitate si dezinteres pentru aflarea adevarului. Doi nu au comentat conduita instantelor superioare.

Apararea. Sase au adus critici vehemente modului in care avocatii apararii si-au facut datoria. Doi spun ca aparatorii si-au facut datoria, unul nu comenteaza.

Solutia. Sase considera ca nu se mai poate face nimic, potrivit actualei legislatii, pentru a se determina o rejudecare a procesului. Doi afirma ca ar mai exista o posibilitate de revizuire. Unul se abtine.

Remediul. Cinci sunt de parere ca a fost in mod pripit eliminata din Codul Penal calea extraordinara de atac si considera ca institutia recursului in anulare ar putea clarifica si eventual repara o asemenea cauza. Unul considera ca se poate uza calea revizuirii. Trei nu se pronunta.

Concluzia. Sapte considera ca este posibil sa ne aflam in prezenta unei erori judiciare (dintre acestia, trei o afirma cu certitudine). Unul considera ca s-a judecat corect, unul considera sentintele "discutabile".

SEMNE DE INTREBARE. Majoritatea juratilor considera ca Vasile Chicioroaga (stanga sus) e nevinovat de moartea lui Lechea Ion, iar probele vinovatiei lui Enache Vicu (stanga jos) sunt slabe. Cat despre martorul Hagiu Nelu (dreapta), acesta a fost o proba neconvingatoare a acuzarii

Acesta e, asadar, bilantul voturilor juriului fata de procesul "Cazului 1393". Precizam:

Analizele n-au avut in vedere elementele descoperite de noi ulterior judecarii procesului. Aceste elemente de noutate sunt:

1) declaratia martorului Nelu Hagiu, data in fata noastra, prin care acesta recunostea existenta unui conflict mai vechi intre victima, pe de o parte, si Spanu si Enache, pe de alta parte. Aceasta marturie inlatura mobilul talhariei in favoarea mobilului razbunarii. Aceasta marturie il scoate cu desavarsire in afara cauzei pe Chicioroaga.

2) inscrisurile, precum biletul de trimitere emis de medicul de familie si adeverinta semnata de primaria comunei Tamaoani, care confirma alibiul lui Chicioroaga, potrivit caruia a plecat din sat in preziua crimei si s-a intors in sat la patru zile dupa comiterea acesteia.

Prin urmare, votul celor noua jurati-juristi are urmatoarea semnificatie: ancheta crimei a fost superficiala si s-a facut cu numeroase incalcari ale legii, procesul a fost superficial, cu numeroase incalcari ale legii, instantele de recurs si apel au tratat cauza cu indiferenta, apararea inculpatilor a fost formala si lipsita de profesionalism, conditii in care, cu mare probabilitate, a fost comisa o eroare judiciara impotriva inculpatului Vasile Chicioroaga, condamnat la 19 ani pentru omor. De asemenea, au fost exprimate serioase dubii privind vinovatia lui Enache Vicu.

MARI SEMNE DE INTREBARE. Asa cum ati putut citi, fiecare dintre jurati a identificat, potrivit experientei si atentiei pe care a acordat-o cauzei, diferite greseli sau incalcari ale legii, imputabile anchetatorilor si magistratilor. Unele observatii coincid, fiind foarte evidente. Facand insa inventarul tuturor greselilor si prostiilor depistate, care au viciat, in cele din urma, sentintele, concluzia nu poate fi decat una: procesul acestei crime a fost judecat in bataie de joc. Atunci, revenim la intrebarea care a justificat demersul nostru jurnalistic: daca o crima e judecata atat de penibil, ce se intampla oare cu toate celelalte procese care sufoca Justitia romaneasca?

Obsevati ca nu am acordat atentie persoanelor politistilor, procurorilor, judecatorilor si avocatilor a caror jalnica prestatie a contribuit la comiterea acestei foarte probabile erori judiciare. N-am facut-o pentru ca nu ei sunt miza acestei batalii. Miza este soarta unui om care sta, foarte probabil, in celula pentru cel putin zece ani de-acum inainte. Si sanatatea sistemului judiciar, neindoielnic, este o miza. Nu carierele unor oameni care au anchetat si judecat cu gandul la caltabosii de Craciun sau sub presiunea celor 40 de dosare pe care le au de solutionat zilnic. De carierele lor invitam Consiliul Superior al Magistraturii sa se ocupe dupa ce va studia cazul.

In cele doua saptamani de cand am inceput sa tratam aceasta afacere judiciara, am primit numeroase telefoane, scrisori, mail-uri din partea cititorilor nostri si a juristilor interesati de problemele puse in discutie. Autoritatile judiciare nu si-au aratat interesul. Cu exceptia procurorului general, care ne-a informat, inca din primele zile ale campaniei noastre, ca a solicitat de la Tribunalul Galati dosarul crimei spre cercetare. Nu am primit reactii nici de la Ministerul Justitiei, nici de la Consiliul Superior al Magistraturii, nici de la Uniunea Barourilor din Romania (e drept, un membru al consiliului acesteia a facut parte din juriu). Lansam pe aceasta cale o invitatie catre toate aceste institutii de a participa la o dezbatere pe tema "Cazului 1393".

OPINIA NOASTRA: Procesul crimei de la Tamaoani, "Cazul 1393", trebuie rejudecat! Potrivit legii penale romane, acest lucru este practic imposibil. Atunci, poate ar trebui sa schimbam legea.

Maine veti citi cele mai interesante opinii ale cititorilor nostri, exprimate pe. In zilele urmatoare, vom organiza dezbaterea si veti afla ce solutii vom identifica, impreuna cu membrii juriului si cu reprezentantii institutiilor mentionate.

MARIAN NAZAT

Considera ca ne aflam in fata unei erori judiciare, aparuta pe fondul incalcarii mai multor dispozitii legale. Prima "scapare" a organelor de ancheta a fost cercetarea la fata locului in lipsa medicului legist. De aici caracterul imprecis al descrierii leziunilor de violenta sau al semnelor mortii victimei. O alta greseala identificata de Nazat apartine procurorului, care nu a solicitat medicului legist care a efectuat necropsia sa precizeze vechimea leziunilor de violenta si modul in care s-au produs. Principalul martor, Nelu Hagiu, care avea la momentul efectuarii urmaririi penale 14 ani, a fost audiat fara a i se cere sa depuna juramantul. La fel s-a intamplat si la confruntarea acestuia cu Enache. Mai mult, nu s-au efectuat perchezitii la domiciliile lui Spanu, Chicioroaga, Enache si Hagiu pentru a ridica hainele cu care acestia au fost imbracati in seara omorului. De asemenea, nu s-au ridicat obiectele folosite la agresarea victimei pentru a stabili daca pe acestea sunt urme de sange uman sau alte urme materiale. Spanu si Chicioroaga au fost reprezentati de acelasi avocat, desi aveau interese contrare. Aceeasi situatie s-a continuat si in faza de judecare pe fond. Instanta nu a dat curs principiului IN DUBIO PRO REO, in conditiile in care Spanu a revenit asupra declaratiilor initiale, precizand ca Vicu si Chicioroaga nu au fost de fata la uciderea victimei. Cat despre Chicioroaga, alibiul acestuia nu a putut fi rasturnat prin audierea martorilor.

ALICE DRAGHICI

Nu a afirmat cu certitudine ca am fi in fata unei erori judiciare. A remarcat, insa, o serie de incalcari ale prevederilor Codului de procedura penala. Concret, majoritatea persoanelor audiate in aceasta cauza, atat inculpatii, cat si martorii, sunt nestiutori de carte si cu un intelect limitat, fiindu-le aproape imposibil sa realizeze implicatiile afirmatiilor pe care le fac si posibilele consecinte juridice ale acestor afirmatii. Nu exista nici o mentiune pe aceste declaratii, in sensul ca ar fi fost macar citite cu glas tare persoanei ascultate si ca aceasta persoana ar fi achiesat la continutul declaratiei. Intr-o situatie similara s-au aflat Spanu Catalin, Enache Vicu si Chicioroaga Vasile, toti trei nescolarizati, care au fost ascultati de procuror in lipsa unui tert, care sa ateste concordanta dintre declaratia orala si cea consemnata in scris. Alice Draghici a mai remarcat faptul ca in toate caile de atac exercitate, respectiv apel, recurs si revizuire, Chicioroaga a solicitat audierea martorilor care i-ar fi confirmat alibiul, dar acesta a fost in mod constant refuzat. Asemenea lui Marian Nazat, si Alice Draghici amendeaza instantele de judecata care au ignorat in totalitate revenirea lui Catalin Spanu asupra primelor declaratii. Instanta era obligata sa procedeze la noi confruntari, dar nu a facut asta, ci doar a confirmat actul de inculpare si de trimitere in judecata a procurorului.

IOAN MUSTATA

Considera ca solutia adoptata de organele judiciare este discutabila, cu consecinte asupra vinovatiei si respectarii dispozitiilor legale. Organele judiciare si-au intemeiat solutia pe declaratiile lui Spanu Catalin si ale lui Hagiu, minor in varsta de 14 ani neimpliniti la data comiterii faptelor. Hagiu trebuia audiat in prezenta parintilor, fapt ce nu s-a intamplat, acesta fiind practic singurul martor pe care s-a fundamentat apararea. Nu s-au efectuat confruntari intre martorii care au confirmat sau infirmat alibiurile inculpatilor. In plus, Spanu si Hagiu au avut pozitii oscilante pe tot parcursul procesului. Iar, revenirea lui Spanu asupra declaratiilor date in faza de urmarire penala trebuia luata in considerare de catre instantele de judecata. Organul judiciar trebuia sa verifice imprejurarea relevata de Spanu, care precizeaza la momentul confruntarii sale cu Vicu Enache ca in ziua de 13.12.2000, aflandu-se la stana, acesta din urma ar fi recunoscut fata de martorul Lefter Fanel ca victima Lechea Ion, agresata anterior, a decedat. Acest martor era esential in stabilirea adevarului in cauza, insa nu a fost audiat nici de procuror si nici de instanta de judecata. In plus, datorita revenirii asupra declaratiilor date de Spanu Catalin in faza de urmarire penala, se impunea restituirea cauzei la Parchet pentru completarea cercetarilor.

OCTAVIAN AMBROZIE

Apreciaza ca hotararile pronuntate in cauza sunt nelegale si netemeinice. In cursul urmaririi penale nu au fost respectate dispozitiile legale privitoare la garantarea dreptului la aparare. Inculpatilor Spanu si Enache, ascultati si confruntati in aceeasi zi, Parchetul le-a asigurat prezenta unui singur avocat din oficiu pentru a acorda asistenta juridica, in conditiile in care acestia erau arestati preventiv si aveau evidente interese procesuale contrarii. S-a incalcat legea mult mai grav cu ocazia efectuarii confruntarii dintre inculpatii Spanu si Chicioroaga, la 5.01.2001, atata vreme cat primul inculpat nu a beneficiat de prezenta avocatului desemnat, asistenta juridica asigurandu-se doar pentru Chicioroaga, in conditiile in care ambii erau arestati si aveau interese contrarii. Nu s-a facut o cercetare completa a locului faptei. Nu a participat medicul legist, care ar fi putut realiza o descriere intr-un limbaj de specialitate a pozitiei cadavrului si ar fi sesizat inca din acel moment prezenta semnelor de violenta. Dupa identificarea autorilor nu s-a procedat la examinarea medico-legala a acestora, cu atat mai mult cu cat Chicioroaga fusese vazut cu sange pe mana, iar Spanu prezenta o excoriatie la pumnul drept, provenind din loviturile aplicate victimei. Maestrul Ambrozie reproseaza instantei de judecata faptul ca nu a luat in considerare si nu a lamurit revenirea lui Spanu asupra declaratiilor date in faza de urmarire penala.

DAN APOSTOL

In opinia avocatului, s-au comis numeroase erori in legatura cu mai multe aspecte esentiale in solutionarea dosarului penal in discutie. Probele administrate nu au putut demonstra savarsirea de catre inculpati a infractiunii de tentativa la talharie. Declaratiile, atat ale inculpatilor, cat si ale martorilor audiati, sunt contradictorii, neputandu-se desprinde "dincolo de orice indoiala" concluzia ca inculpatii au incercat sa sustraga victimei bani inainte sau dupa uciderea acesteia. Condamnarea lui Chicioroaga si a lui Enache este rezultatul unei grave erori judiciare. Hotararea instantei de fond nu a facut altceva decat sa reitereze concluziile Parchetului, mentionate in rechizitoriu, fara a face o analiza corecta a probelor administrate in faza de judecata. In fata instantei, Spanu si-a schimbat declaratia data in faza de urmarire penala, aratand ca nu este adevarat ca Enache si Chicioroaga ar fi participat la savarsirea infractiunii de omor. Cu toate acestea, declaratia nu a fost luata in considerare. Chicioroaga a probat cu martori ca la data savarsirii omorului se afla la domiciliul surorii sale. Aceste declaratii au fost insa inlaturate de catre instanta de judecata. Hagiu care ar fi trebuit sa aiba calitatea de complice la savarsirea faptei, se contrazice in declaratii. Astfel, intr-o prima faza, acesta spune ca a fost de fata cand cei trei inculpati au agresat victima, pentru ca, ulterior, sa-si schimbe declaratia, in sensul ca nu a fost de fata si nu stie ce s-a intamplat.

TOMA DRAGOMIR

Nu are convingerea ca cei judecati si condamnati sunt intr-adevar vinovati, fapta putand fi savarsita tot atat de bine de alte doua persoane, folosite ca martori. Persoanele implicate se situeaza pe pozitii diametral opuse, iar declaratiile lor devin pe parcursul procesului total contradictorii. Chicioroaga a fost singurul care a sustinut in mod constant ca nu a fost pe dig in seara respectiva si ca poate dovedi ca se afla la sora sa din Galati. Interesant este ca instanta de fond a permis ca la primele cinci termene de judecata, Spanu si Chicioroaga sa fie asistati de acelasi avocat, desi interesele lor erau radical contradictorii. Foarte importanat este ca, la termenul din 12 noiembrie 2001, Spanu retracteaza toate declaratiile date la urmarirea penala si arata ca numai el si cu Hagiu au mers dupa victima, ca el a lovit-o de la spate cu bata in cap, iar Hagiu i-a aplicat lovituri cu picioarele. Mai mult, Spanu arata ca a declarat mincinos despre Chicioroaga si Enache, deoarece primul avea oricum probleme cu politia, iar al doilea avea bani si putea scapa. Pusa in fata acestei declaratii, instanta era obligata sa dispuna punerea de indata in libertate a celor doi. Apelul si recursul nu au adus nimic nou in cauza, de remarcat fiind doar totala lipsa de interes fata de probele in aparare si omiterea cu desavarsire a situatiei create prin recunoasterea faptei de Spanu in fata instantei de fond.

VIOREL SPANU

Este de parere ca instantele de judecata nu au "judecat un rechizitoriu", ci i-au judecat si sanctionat, potrivit intimei convingeri a judecatorilor, pe cei trei inculpati care au provocat moartea victimei animati de un scop meschin. Spanu Catalin considera ca procurorul care a efectuat cercetarea locului faptei si cea mai mare parte din actele de urmarire penala a avut un stil neglijent, ajungand chiar sa consemneze intr-un proces-verbal ca a confruntat "persoane necunoscute" pe care le-a pus sa semneze. Intrucat era minor, martorul principal, Hagiu Nelu, pe declaratiile caruia s-a fundamentat vinovatia celor trei inculpati, a fost audiat de procuror cu incalcarea dispozitiilor art. 81 CPP. El trebuia sa fie audiat in prezenta unuia dintre parinti. Spanu considera nelegala si netemeinica schimbarea incadrarii juridice date faptei lui Spanu Catalin, din tentativa la talharie si complicitate de omor deosebit de grav, in lipsa de ajutor, pentru ca si acesta s-a manifestat violent fata de victima, a parasit locul faptei la cererea celorlalti doi coinculpati, avand cunostinta despre violentele suportate de aceasta. Mai mult, este de condamnat atitudinea instantelor de judecata care au tratat cu dezinteres revenirea lui Catalin Spanu asupra declaratiilor date in faza de urmarire penala. Cu acelasi dezinteres au fost tratate si declaratiile martorilor care au confirmat prezenta lui Chicioroaga la Galati.

EUGEN VASILIU

In opinia avocatului Vasiliu, condamnarea inculpatilor poate fi consecinta unei erori judiciare, in conditiile in care atat in faza de urmarire penala, cat si in faza judecarii cauzei au fost incalcate principii de baza ale procesului penal. Cercetarea la fata locului a fost superficiala si sumara, organele de ancheta savarsind numeroase erori in raport cu regulile clasice ale criminalisticii. Procurorul Virgil Luparu, chiar a doua zi de la producerea crimei, avea fixat un "scenariu" in care s-au savarsit faptele. In acest scenariu persoanele implicate, patru, avand deja rolurile procesuale determinate: trei "inculpati" si un "martor", toate aceste amanunte prevestind modul de finalizare a urmaririi penale. Luparu a avut un singur scop, si anume cel al sustinerii "scenariului" imaginat de catre anchetatori la 13.12.2000, neinteresandu-l stabilirea adevarului, prin strangerea probelor, atat in acuzare, cat si in apararea persoanelor invinuite si apoi arestate preventiv. Una din carentele grave ale urmaririi penale s-a produs la 18.12.2000, cand, fiind arestati, Enache si Spanu, acestia nu sunt examinati corporal de catre medicul legist si nici la domiciliile lor nu sunt efectuate perchezitii pentru identificarea si ridicarea eventualelor probe. Condamnarea inculpatilor Enache si Chicioroaga s-a bazat pe mijloace de proba neconvingatoare, iar vinovatia inculpatilor nu a fost mai presus de orice dubiu.

GHEORGHITA MATEUT

Convingerea lui Mateut este ca suntem in fata unei erori judiciare, favorizata de incalcari extrem de grave ale procedurilor in toate fazele si in toate stadiile procesului. Actele premergatoare trimiterii in judecata lipsesc cu desavarsire. Inceperea urmaririi penale s-a dispus doar pe baza denuntului oral al celui care a descoperit cadavrul. Din procesul verbal de cercetare la fata lucului nu se poate trage nici o concluzie, acesta omitand mentiuni esentiale pretinse de lege. Raportul de constatare medico-legal prezinta deficiente majore. Pe langa faptul ca este antedatat si ca mentioneaza date eronate, aratand ca medicul legist a procedat la examenul la fata locului, cu toate ca nu figureaza in procesul-verbal de cercetare la fata locului si, in fine, ca prezinta o stare de fapt, retinand vinovatia suspectilor anterior obtinerii unei condamnari definitive, este lipsit complet de eficienta pe plan probator. Confruntarea din data de 12.12.2000 intre Spanu si Enache, ambii invinuiti, este lovita de nulitate, nefiind asigurata decat participarea unui singur aparator, a carui prezenta este semnalata printr-o semnatura indescifrabila, ceea ce semnifica faptul ca procedura a fost formala. Procurorul nu s-a preocupat in mod real de stabilirea adevarului si de lamurirea contradictiilor intre persoanele confruntate. Cercetarea judecatoreasca in fata primei instante a fost aproape inexistenta.