Raiul icoanelor pictate pe sticla

Meleaguri atat de linistite, incat ai impresia ca timpul nici nu exista. Cu oameni care nu au auzit in viata lor de dead-line-uri, de stres, de poluare. Si cu foarte multe locasuri de cult. Dar, in acelasi timp, meleaguri asiduu curtate de turisti. Diana Rucinschi Iulia Barbu

"Mica Bucovina a Ardealului", asa este denumita marginimea Sibiului de bastinasi. Pe drept cuvant, daca tinem cont de cele 11 biserici pictate in fresca din zona. Gura Raului, Talmaciu, Sibiel, Cacova, Tilisca sunt doar cateva dintre localitatile ai caror oameni au vrut sa se apropie de divinitate intr-un mod palpabil. Daca adaugam la aceste nume si muzeele cu icoane pictate pe sticla din Sibiel si din Cacova, cititorii vor intelege de ce sibienii sunt atat de atasati de aceasta zona.

ICOANE. Custodele muzeului cunoaste traditia de-a fir-a-par

INTRE ICOANE... "Daca o tii in casa, te bucuri numai tu de ea. Daca o dai muzeului, va insenina ochii mai multor oameni." Cu aceste cuvinte reusea preotul Zosima Oancea sa-i determine pe satenii din Sibiel sa isi dea icoanele pentru muzeul pe care il ridicase. Colectia s-a inmultit de la zi la zi. Cu timpul au aparut chiar duplicate ale icoanelor. Inventivi, oamenii au inceput atunci sa faca schimburi cu alte zone. Asa se explica de ce apar acum in muzeu icoane din Tara Fagarasului, Moldova, Oltenia. Se gasesc chiar vreo doua icoane catolice pictate in Austria, semn al tolerantei religioase a oamenilor din acele locuri. Cu toate ca s-a stins de ceva timp, blajinul parinte Oancea este pomenit si acum cu dragoste si recunostinta de sateni. Pentru ca el a salvat Sibielul de la o moarte lenta si trista.

SI BERE. La doi pasi de muzeul de icoane pe sticla este un bar. Fiind ceasul pranzului si pe deasupra si o caldura de-ti vine sa te arunci in prima fantana din cale, la mese sunt doar cativa sateni. Stransi in jurul unor sticle de bere aproape rezolvate, oamenii comenteaza aprins. Ce anume, nu ne-am putut da seama, pentru ca la sosirea echipei noastre discutiile au incetat brusc. Ne privesc oarecum amuzati. Sunt insa obisnuiti cu excentricitatile turistilor. De la o masa de vizavi, un domn singur se straduieste sa atraga atentia barmanului: "Mister Florin, mister Florin, one beer, please. One more beer, please, mister Florin". Fara succes. "Mister Florin" era ocupat sa dea indicatii unui grup de turisti.

PILDA
"Daca o tii in casa, te bucuri numai tu de ea. Daca o dai muzeului, va insenina ochii mai multor oameni" - preotul Zosima

LA BAR
"Mister Florin, mister Florin, one beer, please. One more beer, please, mister Florin" - un turist langa muzeu

EXPLICATIE
"L-am intrebat cum de reuseste sa obtina aprobarile. Le-a explicat ca va deschide un muzeu in care oamenii sa expuna obiecte traditionale" - lerica Nitescu

SPECIFIC

Stergare, un patut din lemn, pleduri, ladite de zestre, un clop. Si icoane. Foarte multe icoane. Micul muzeu din Salistea reconstituie interiorul unei case ardelenesti. Este mult mai modest fata de cel din Sibiel. Vizitatorul gaseste acolo obiecte care faceau parte, pana acum nu foarte multi ani, din traiul de zi cu zi al familiilor ardelenesti: cuptor de paine, leaganul pentru copii, lopata pentru paine si vasele asezate cu grija asteapta parca venirea primului musafir. "Acum toate acestea au disparut. In sat au aparut chioscuri, nici o gospodina nu mai sta sa faca paine. Este mai simplu sa dai o fuga pana la magazin si sa cumperi", conchide custodele muzeului.

BISERICA

Micutul locas de cult din Sibiel a avut parte de un destin foarte ciudat. A fost inaltat in 1765 si pictat in fresca zece ani mai tarziu. Cum fresca s-a innegrit, marginenii au preferat sa o piteasca sub cinci straturi de var. Peste 100 de ani a stat pictura sub var. Parintele Zosima a adus doi specialisti care au readus fresca la viata, conservata de stratul de var.

SIBIELUL ACADEMICIANULUI

Sibielul este locul de bastina al academicianului Andrei Otetea. Nascut in 1894, viitorul academician s-a intors in 1927, dupa finalizarea studiilor la Paris, la Iasi. A fost profesor al Catedrei de Istorie universala si moderna pentru 20 de ani in capitala Moldovei. S-a transferat in 1947 la Bucuresti, la sectia de Istorie universala. Un istoric de seama al perioadei moderne, Andrei Otetea s-a impus prin teza de doctorat dedicata renascentistului Francesco Guicciardini. Tema fundamentala a operei sale a fost insa "Tudor Vladimirescu si miscarea eterista in Tarile Romane 1821-1822" focalizata pe epoca, miscarea si personalitatea lui Tudor Vladimirescu. Decedat in 1977, istoricul a fost ales membru al Academiei Romane si vicepresedinte al Academiei Lumii Latine din Paris.