x close

Milişăuţi - oraşul varză

0
Autor: Alex Nedea 03 Dec 2007 - 00:00
Milişăuţi  -  oraşul varză

ORAŞE DOAR CU NUMELE
Milişăuţi, localitatea suceveană renumită pentru varza murată care se face aici, a devenit oraş acum patru ani, după ce edilii locali au incălcat legea şi au falsificat documentele. In urma minciunii, localnicii au ajuns la sapă de lemn, plătind impozite foarte mari. Singurii avantajaţi de noua situaţie sunt cei de la Primărie. Primarul şi viceprimarul noului oraş şi-au umflat buzunarele cu salarii mult mai mari. Ca să spele ochii sătenilor, edilii au trăntit in faţa primăriei o făntănă arteziană. • VIDEO

Oraşul şi varza

Milişăuţi, localitatea suceveană renumită pentru varza murată care se face aici, a devenit oraş acum patru ani, după ce edilii locali au incălcat legea şi au falsificat documentele. In urma minciunii, localnicii au ajuns la sapă de lemn, plătind impozite foarte mari. Singurii avantajaţi de noua situaţie sunt cei de la Primărie. Primarul şi viceprimarul noului oraş şi-au umflat buzunarele cu salarii mult mai mari. Ca să spele ochii sătenilor, edilii au trăntit in faţa primăriei o făntănă arteziană.

ORAŞE DOAR CU NUMELE
Milişăuţi, localitatea suceveană renumită pentru varza murată care se face aici, a devenit oraş acum patru ani, după ce edilii locali au incălcat legea şi au falsificat documentele. In urma minciunii, localnicii au ajuns la sapă de lemn din cauza noilor impozite de oraş. Pe de altă parte, primarul şi viceprimarul şi-au umflat buzunarele cu un salariu mai mare.


De lăngă lanul de păp’şoi uscat la marginea Milişăuţului se inalţă falnic spre cerul cenuşiu o tablă: "Oraşul Milişăuţi". "E o vorbă romănească, prostul dacă nu e fudul, nu e prost destul", se enervează un tănăr găndindu-se că acum patru ani, pe cănd era doar ţăran, plătea impozit la casă doar 200.000 şi acum, că-i orăşean, in acte, trebuie să scoată 7 milioane din buzunare. Taxa pentru aceeaşi casă.


UNDE-I LEGE SE TOCMEŞTE. Sătenii s-au trezit peste noapte că vor ajunge orăşeni, deşi comuna lor nu are nici canalizare, nici gaze, nici apă curentă, nici liceu, nici spital, nici hoteluri, nici drumuri asfaltate. Cu toate lipsurile, Milişăuţiul a ajuns oraş din pricina autorităţilor locale care au fentat legea şi au falsificat datele care stăteau la baza referendumului de ridicare a rangului localităţii. Conform Legii 351 din 2001, orice comună trebuie să indeplinească 16 criterii pentru a ajunge oraş. Din toate 16, Milişăuţiul indeplinea doar o condiţie: numărul de locuitori care sărea de 5.000. Cu toate acestea, cei de la Primărie au tocmit legea cum se tocmesc barabulele la piaţă şi au minţit. Pentru a indeplini criteriile cerute de lege, au umflat cifrele pănă s-a ajuns la o raportare care aduce aminte de raportările de la cincinalele comuniste, dacă punem faţă in faţă datele din fişa localităţii de atunci cu cifrele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava (DJS). Primarul a raportat in 2003 că 76% dintre locuitori nu lucrează in agricultură, deşi, in realitate, procentul e de doar 11. Cifrei de 7%, adică procentul celor care apar in evidenţele statisticii ca avănd instalaţii cu alimentare cu apă, cei de la primărie i-au mai pus din condei un zero. Şi medicii din Milişăuţi, proaspătul oraş aflat la 7 kilometri de oraşul istoric Rădăuţi, au fost inmulţiţi temporar in fişă. Aici apare un raport de un doctor la mia de locuitori, deşi cei de la DJS spun că sunt doar 0,04. Nici dacă ai pune laolaltă doctorii cu veterinarii nu ar ieşi socoteala primarului. "Cifrele au fost falsificate cu o mie la sută. Raportările aduc cu perioada dinainte de ’89, cănd intr-o fermă o scroafă făta un porc şi ajungeau la Bucureşti 16. Şi se intrebau oamenii de ce nu avem carne in magazine. Foarte simplu: unul se ducea la export şi 15 ne rămăneau nouă…", işi aduce aminte de un banc prefectul de Suceava, Orest Onofrei. Fişa trucată a căpătat credibilitate pentru că a fost vizată in 2003 chiar de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS), aceeaşi care anul acesta a prezentat cifrele reale care demonstrează falsul. Dicrectorul DJS, Stelian Ruscior, incearcă să ne explice cu glasul tremurănd cum se poate ca aceeaşi instituţie să pună ştampila pe două rapoarte atăt de diferite: "Cănd au venit primăriile să le vizăm cifrele noi am zis aşa: vizăm numai numărul populaţiei, nu şi ceilalţi indicatori. Celelalte date sunt completate de primării". In documentul la care se referă Ruscior nu apare nicăieri că ştampila instituţiei sale alăturată menţiunii "vizat" s-ar referi doar la numărul populaţiei. Drept pentru care primarii au minţit, iar DJS le-a intărit minciuna.


"FACEŢI INSTIGAŢIA". Primarul comunei umflate in 2003 pănă a ajuns oraş, Mircea Laurus, recunoaşte că in localitate lucrează in agricultură 90% dintre localnici, contrazicăndu-şi cifra mincinoasă de 25% din 2003, insă cănd e intrebat de ce a falsificat datele, ne dă o explicaţie din care poate inţelegeţi dumneavoastră ceva: "Nu cred că a avut date incorecte… nu ştiu cum s-a analizat, cum s-a făcut că vedeţi dumneavoastră… acuma sunt foarte multe beţe… ăăă… nu pot să exprim exact corect situaţia care este… deci situaţia…". După care, insistănd să primim totuşi un răspuns concret, el răbufneşte: "Ştiţi dumneavoastră că sunt date false?". "Da, ştim." "Dacă ştiţi dumneavoastră că sunt date false, atunci de ce mă mai intrebaţi? De ce mai luaţi interviu? Aţi venit să faceţi aici instigaţia in oraşul Milişăuţi!" (Sic!) Primii care "au făcut instigaţia" in oraşul Milişăuţi sunt pensionarii care intr-o mănă ţineau chitanţele de impozit de oraş şi in cealaltă le tremurau bastoanele:

"S-a dus lumea la impozit şi era să cadă pe jos. S-au dus bătrănii la Primărie şi s-au plăns: «Am pensie un milion. Eu trebuie să adun jumătate de an pensie ca să plătesc impozitul pe casă»", povesteşte unul dintre sătenii forţaţi să devină orăşeni.


TURMA DE SALARIAŢI. "Nici tu canalizare, nici tu o intreprindere să lucreze oamenii, nici tu absolut nimic şi gata - oraş! Da’ sunt sate pe aici prin imprejur cu case şi vile şi căte şi mai căte şi au rămas tot sate. S-a făcut oraş ca să facă o turmă de salariaţi la primărie ca să plătim noi", se plănge şi badea Gheorge, care vinde varză in fiecare zi in piaţa din Milişăuţi să străngă cele 12 milioane căt trebuie să dea acum ipozit. In urma trucajului, angajaţii Primăriei şi-au umflat buzunarele. Pentru că acum e primar de oraş şi nu de comună, lui Mircea Laurus i-a sărit salariul de la 23 de milioane la 33. Şi viceprimarul a beneficiat de inrobirea sătenilor la impozitele de oraş. Vicele, Mircea Popescu, minte şi cănd e intrebat de leafă. "Am 12 milioane. Atăt, maaare filozofie", spune fixăndu-te in ochi de sub cozorocul şăpcii - model al anilor ’80. In realitate, are mai mult decăt dublu, 28 de milione de lei. Dacă Milişăuţiul ar fi rămas comună, ar fi avut cu 8 milioane mai puţin.


Ca să spele ochii sătenilor, edilii au trăntit in faţa Primăriei o făntănă arteziană care nu prea intră in peisajul fostei comune ce şi-a numit "străzi" uliţele pietruite. In satul-oraş oamenii scot şi acum apă din făntănă. Din ulcelele copiilor sculptaţi de jur imprejurul artezienei de aici nu ţăşneşte apă. Un tun, un monument al eroilor şi căteva floricele ofilite de frigul toamnei sunt şi ele plasate in centrul oraşului. Din mijlocul trandafirilor primarul işi scoate burta inainte şi işi desface braţul curbat spre orizont: "De cănd sunt eu aici primar, a inflorit totul in jurul meu!".

Referendumul lu’ Peşte

Consilierii locali ai fostei alianţe D.A. au făcut şi ei un sondaj de opinie după referendumul din sat in urma căruia a fost declarat Milişăuţiul oraş. Aceştia susţin că au chestionat 2.500 de alegători din totalul celor 4.000 de milişăuţeni cu drept de vot, iar rezultatele arată că doar 13 persoane sunt pentru păstrarea statutului de oraş, restul de două mii şi jumătate fiind pentru revenirea la statutul de comună. Acelaşi sondaj arată că doar 21% din cei chestionaţi au votat in ziua referendumului, deşi acesta a fost validat la timpul respectiv cu o prezenţă de 60%. "Cănd s-a făcut in sat referendumul nu s-a prezentat lumea la vot şi atunci s-au găndit cei de la comisia condusă de PSD că se poate merge cu urna mobilă. Şi au luat-o la călcăie prin sat. La sfărşit chipurile 60% dintre cei care au votat au votat la urna mobilă. Au considerat că 60% dintre locuitori sunt in incapacitate de a se deplasa, deci handicapaţi", povesteşte Cornel Calinciuc, unul din foştii consilieri care au făcut sondajul post-referendum.
Citeşte mai multe despre:   cănd,   oras,   recurs la românia,   milişăuţi

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 2998