x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Chihlimbarul, „aurul norocului”

Chihlimbarul, „aurul norocului”

de Luminita Ciobanu    |    09 Mar 2012   •   21:00
Chihlimbarul, „aurul norocului”

Muzeul de Stiintele Naturii din Suceava gazduieste, pana la 10 martie o expozitie speciala: 'Chihlimbarul – mit si realitate', dezvaluind misterele acestei ambre, folosite din cele mai vechi timpuri, atat ca podoaba, cat si ca leac. Curiosii pot admira cateva exponate aparte, esantioane de chihlimbar din patrimoniul Muzeului de Stiintele Naturii, dar si obiecte de podoaba ce reliefeaza, practic, principala intrebuintare a ambrei ce poarta in ea 'istoria lumii', alaturi de fotografii si texte menite sa dea raspuns oricaror intrebari.

Chihlimbarul este o 'piatra' foarte usoara, moale, al carei nume provine din araba, 'al anbar' avand semnificatia de auriu. In Europa, chihlimbarul a rezultat din fosilizarea rasinilor unor specii de pin, in urma cu aproximativ 50-60 de milioane de ani.

Culorile ambrei sunt deosebite, de la galben ca mierea – transparent ori opac – pana la portocaliu. Unele fragmente contin cetina de brad, bule de aer, muschi sau chiar insecte.

Se spune ca ambra este talismanul nativilor din Leu si Sagetator, insa ca aduce noroc si celor din Taur, Rac, Varsator si Pesti. Este piatra specifica lunii noiembrie, respectiv zilei de duminica, si corespunde numarului 3.

Proprietatile terapeutice ale chihlimbarului sunt cunoscute din antichitate. Pe atunci, vracii tratau cu fel de fel de remedii din ambra bolile intestinului si stomacului si fri­gurile, utilizand praful de chihlimbar ca grabnic coagulant al sangelui ce inlatura si starile de voma ori slabiciunea fizica.

Si in Romania chihlimbarul a fost apreciat din ve­chi­me. Ceea ce se stie este ca, in 1578, Mihnea Voda sI sotia sa, Neaga, au daruit bisericii din Aluni o usita incrustata cu chihlimbar. In 1829 muscalii confectionau porttigarete din ambra, iar praful il ardeau ca tamaie.

Mai tarziu, in 1927, din minele de la Colti (judetul Buzau) a fost extras chihlimbar, intr-o cantitate foarte mare: 158 de kilograme. Ing. Dumitru Grigorescu a realizat o ampla cer­cetare in domeniu, organizand in 1929, la Istrita, o expozitie in care a adus fragmente in 160 de nuante. Grigorescu a uimit lumea insa prin expozitia pe care a organizat-o la Paris, in 1932. Inginerul roman avea sa-i ofere personal reginei Angliei un medalion din chihlimbar, in care erau conservate cateva insecte. Se spune ca si celebra pipa a lui Stalin a fost realizata dintr-o piatra daruita de inginerul Grigorescu.

Dupa ce, in 1937, minele de la Colti falimenteaza, vreme de 11 ani taranii din acest sat si numerosi aventurieri straini, considerand locul izvor nesecat de bogatie, cercetau in amanuntime zona, in cautarea 'pietrei Soarelui' sau a 'aurului norocului', cum o numeau. In 1948, minele au fost inchise, fiind interzisa, oficial, extragerea chihlimbarului in Romania.

La Muzeul Chihlimbarului de la Colti se afla o bogata colectie de ambra, intre care si un es­antion de rumanit, de 1.787 de grame.

×
Subiecte în articol: arte expozitie chihlimbar