x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Un Jean Moscopol al literaturii

Un Jean Moscopol al literaturii

de Roxana Vintila    |    17 Iun 2009   •   00:00
Un Jean Moscopol al literaturii
Sursa foto: Angelo Brezoianu/Agerpres

A scris despre iubire... în "Invitaţie la vals", "Scrisoare de dragoste" sau "Elevul Dima dintr-a şaptea". Este unul dintre cei mai citiţi scriitori din perioada interbelică şi nu numai: Mihail Drumeş. Se ştiu puţine despre omul şi scriitorul Drumeş, "Despre Elevul Dima dintr-a şaptea"..., despre tainele iubirii din adolescenţă ne vorbeşte criticul literar Paul Cernat, lector doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti.



Sunt unele lucruri în iubire care nu se pot spune decât în taină. Pentru că însăşi iubirea este o taină. Sau că adevăratele sentimente sunt intraductibile. Niciodată când spui "Te iubesc" nu exprimi tot ceea ce simţi pentru acea persoană... se mai spune şi că de fiecare dată când păşim pe treptele iubirii vom suferi, pentru că de cele mai multe ori dra­gos­tea se sprijină pe cele mai frumoase iluzii... Să fie "mitul fericirii prin iubire" cel mai mare mister al existenţei noastre, aşa cum măr­tu­ri­sea "Cel mai iubit dintre pământeni..."?

"Dr­a­gos­tea unei fete e aproape o pietate. Nimic pe lume nu dă impresia de ceva suav, celest, ideal, ca dragostea aceasta pudică şi tremurată", spunea Mihail Drumeş. Aşa cum spuneam, unul dintre cei mai citiţi autori ai perioadei interbelice. Este auto­r­ul romanului de dragoste "Elevul Dima dintr-a şaptea"... un roman despre iubirea din cea mai romantică perioadă a vieţii... adolescenţa. "Am descoperit «Elevul Dima dintr-a şaptea» pe la 13-14 ani, într-o ediţie veche, şi nu ştiu de ce am rămas cu impresia că, în perioada comunistă, ro­manul devenise un pic clandestin din cauza picanteriilor lui.

Eram în pragul admiterii la li­ceu şi eram curios să ştiu cum era viaţa de li­ce­an înainte de venirea comuniştilor", îşi începe "povestea... din adolescenţă" Paul Cernat. "De­vo­ram, pe atunci, Cişmigiu & Co, «Corigent la limba română» de Ion Minulescu, «Oraşul cu salcâmi» de Mihail Sebastian sau volumul al doilea din «La Medeleni». Nu auzisem încă de «Adolescenţii din Braşov» de Pericle Martinescu, iar «Romanul adolescentului miop» încă nu apăruse. Cred că şi azi cartea lui Drumeş - care a avut mitologia ei - ar interesa publicul tânăr, şi nu numai ca «document de epocă». «Elevul Dima dintr-a şaptea» m-a amuzat pe atunci, mi se pare de altfel şi acum un roman simpatic, pitoresc, scris cu lejeritate, umor şi cu o anumită intuiţie a psihologiei adolescenţei..."


AROMĂN
Mihail Drumeş este la origini aromân... poate că pentru universul său literar acest lucru este lipsit de importanţă... dar nu şi pentru recep­ta­rea lui critică. Paul Cernat consideră că, la fel ca şi Nicolae Batzaria - un alt aromân de succes -, Mihail Drumeş a fost un bun popularizator cul­tural, un harnic  producător de literatură populară (astăzi i-am spune de consum), "pentru copii şi tineret", scrisă profesional şi cu li­pici la cititorul obişnuit.

"Azi, ca şi ieri, este considerat un autor comercial prin excelenţă, un fel de Jean Moscopol al literaturii interbelice. Cel puţin în «Elevul Dima...» mi se pare însă net superior romanelor lui George Şovu - un epigon al lui Drumeş, de altfel, adaptat cu in­te­ligenţă oportunistă vremurilor mai noi. Cartea se apropie destul de mult de exigenţele literaturii mainstream, mai ales în prima ei parte. N-aş putea spune că toate istoriile lite­ra­re îl ignoră pe autorul ei, destul de bine re­pre­zentat şi în dicţionare. Sigur, critica «serioa­să» îl priveşte cu condescendenţă, ca pe un manufacturier trivial şi siropos care scrie după reţetă. Adevărul e că această literatură «populară», scrisă cu meşteşug şi uneori cu destul ta­lent, ar merita altfel reexaminată, evident, fără a cădea în extrema cealaltă. Nu ne-ar strica să avem mai mulţi scriitori precum Drumeş.

În general, scriitorul «modern» dispreţuieşte superior publicul larg sau, dacă e «postmo­dern», îl ironizează. Dar orice literatură matură îşi are scriitorii ei populari, capabili să încânte categorii largi de cititori, chiar dacă nu ne­a­pă­rat şi pe cei exigenţi. N-aş dispreţui nici lectura naivă, de identificare cu personajele. În ab­sen­ţa ei, literatura se transformă rapid dintr-o posibilă sursă de bucurie într-un exerciţiu in­te­­lectual antipatic", este de părere Paul Cernat.  


ACELEAŞI TRĂIRI
"Elevul Dima dintr-a şaptea" se citeşte cu plăcere de la 15 la 50 de ani. Sigur că, în funcţie de vârstă, percepţia noastră e diferită... dar la fiecare etapă din viaţă îl poţi descoperi altfel. "Da, aş reciti oricând cu amuzament «Elevul Dima dintr-a şaptea». Nu cu plăcerea naivă din (pre) adolescenţă, fireşte, deşi ceva-ceva o fi rămas din ea", mărturiseşte Paul Cernat.

"Nu l-am mai deschis de vreo 15 ani! Cred însă că elevii de azi îl vor recepta destul de bine. În definitiv, deşi nu ascultau aceleaşi muzici, nu umblau pe net şi nu discutau pe mess sau la telefoane mobile, adolescenţii lui Drumeş aveau trăiri destul de asemănătoare cu ale celor din zilele noastre. Apropo, faptul că acest scriitor popular continuă să aibă succes după atâţia zeci de ani ar trebui să ne dea de gândit, în condiţiile în care atâtea plicticoşenii sofisticate şi cu pretenţii sunt uitate inclusiv de critici la câţiva ani după apariţie", spune în încheiere criticul literar Paul Cernat.

×