x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Poveşti din cartierul Primăverii

Poveşti din cartierul Primăverii

de Cristina Diac    |    23 Feb 2011   •   20:26
Poveşti din cartierul Primăverii
153426-lica-gheorghiu-gheorghe-radoi-nunta-color.jpgInteresant de observat ce s-ar în­tâmpla dacă într-o bună zi, în mijlocul reprezentaţiei, un excentric director de teatru ar lăsa publicul să aleagă între a vedea mai departe truda actorilor pe scenă şi o vizită inopinată în culise. Şi dintre cei care vor fi ales a doua variantă, câţi n-ar încerca sentimente amestecate ţinând în palme gablonţurile prefăcute în nestemate de lumina tare a reflectoarelor.

La fel pare să se întâmple şi când se trece în spatele scenei unde evoluează actorii politici, în intimitatea vilelor de protocol din cartierul Primăverii. Într-un timp când multe treceau drept "secret de stat", sub acelaşi semn al prohibitului a stat şi viaţa privată a liderilor comunişti. Scursă în spatele uşilor capitonate sau în interioarele elegante ale vilelor din cartiere luxoase ale Bucureştiului din care fuseseră izgoniţi foştii proprietari, în imaginaţia omului obişnuit a căpătat luciri de basm. Fost-a o continuă feerie viaţa de zi cu zi în cartierul "aristocraţiei roşii"?

Detalii biografice omise din instrucţiunile cadriştilor, momente şi interpretări cenzurate de istrio­grafia oficială, practici ale cotidianu­lui în familiile foştilor ilegalişti a căutat Lavinia Betea în conversaţiile cu 14 lo­catari ai cartierului Primăverii – persoane cu funcţii de decizie (Gaston Marin, Sorin Toma, Paul Niculescu-Mizil, Dumitru Popescu, gen. (r) Constantin Olteanu), o soţie (Maria Manolescu-Chivu, a treia consoartă a lui Chivu Stoica), fii şi fiice de "foşti" (copiii lui Grigore Preoteasa, Ion Fi­limon Sârbu, fiul logodnicei lui Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, Tatiana Bră­tescu, fiica lui Marcel şi a Anei Pauker, Valeriu Petrescu, fiul ceferistului Dumitru Petrescu Griviţa, Ioana Constantin, fiica adoptivă a discutatului Gheorghe Pintilie, primul şef al Securităţii, Andrei Lupu, fiul lui Petre Lupu), nepoţi şi nepoate (Şte­fan Sârbu, nepotul lui Ştefan Foriş şi Mândra Gheorghiu, fiica Licăi şi nepoata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej). Parte din rezultatul multelor ore de conversaţie – fragmente "şo­cante", interesante pentru publi­cul unui cotidian – a fost publicată de-a lungul vremii în Jurnalul Naţional. Variantele întregi ale poveştilor de viaţă deşirate de cei 14 interlocutori ai intervievatoarei au fost reunite între copertele volumului "Poveşti din cartierul Primăverii", apărut recent la Editura Curtea Veche.

Prohibite în timpul regimului comunist, detaliile din universul intim al puterii nu se lasă uşor aduse la suprafaţă nici astăzi. Unii dintre subiecţii interviurilor trăiesc de ani buni departe de România. Alţii îşi practică meseriile de medic, arhitect ori notar, iar din "cealaltă viaţă" au păstrat doar fragmente de amintire. Persoanelor cu funcţii în "aparatul de partid şi de stat", experienţa cu presa postdecembristă, culpabilizarea elitelor comuniste pentru relele fostului regim şi deopotrivă pentru tarele tranziţiei le-au retezat mult din ela­nul narativ, explică autoarea interviurilor parte a dificultăţilor întâm­pi­na­te pe parcurs.

Totuşi, amănunte furnizate de cei care au consimţit la ofranda pentru Clio şi marele public merită osteneala. Pentru că, o dată cu "Poveştile" din Primăverii, ies la iveală situaţii greu de imaginat. Cum ar fi, bu­nă­oa­ră, că abia în ultimii ani de viaţă a ajuns Valeriu Petrescu să afle câte ceva din biografia părintelui său, dar din arhive şi de la cei care-au scris cărţi de istorie, nicidecum din po­veştile de familie. Liderii cu stagii în ile­galitate nu povesteau acasă mai nimic din existenţa lor trecută, confirmă şi Andrei Lupu, precum şi copiii lui Grigore Preoteasa; la fel de puţin darnici erau şi cu detaliile despre înaltele funcţii ce le-au deţinut. Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, primul lider al României comuniste, ce ocupă un loc fruntaş în lista răilor, şi-a iubit enorm nepoţii, faţă de care s-a comportat ireproşabil. Nu acelaşi lucru se poate spune despre fiica sa Lica, preocupată mai mult de propria bu­nă­stare decât de soarta propriilor copii. În unele cazuri, familiile pri­mi­lor comunişti ascund drame greu de bănuit. Soţie de "duşman al parti­du­lui", Victoria Sârbu, ultima "to­va­ră­şă de viaţă" a lui Ştefan Foriş, nu mai era primită în casă de sora ei Ma­ria, logodnica din tinereţe a lui Gheor­­ghiu-Dej, "ilegalistă" aflată în gr­a­ţiile puternicilor zilei. În faţa uşii care i s-a trântit în faţă, poate că Vic­to­ria îşi va fi adus aminte că în miş­ca­rea comunistă o recrutase nimeni al­ta decât Marusea, pe când ambele erau studente în Iaşii deceniului pa­tru.

Pentru amatorii de istorii nu se poate oglindă mai potrivită în care să privească hi-life-ul comunist decât cea oferită de "poveştile" Primăverii. Istoricului profesionist aceleaşi poveşti de viaţă spuse de chiar cei care le-au trăit îi vor releva interesante amănunte nespuse în documentul de arhivă. Pasionaţi şi pro­fesio­nişti deopotrivă au ocazia să des­copere o altă faţă a puterii comuniste. Greu de spus dacă mai bună sau mai rea decât te-ai aştepta la primul foşnet al copertei, dar cu siguranţă altfel. După cât de surprinzătoare sunt feţele puterii devoalate de foştii locuitori ai "cartierului interzis", pro­babil că despre elitele comuniste încă multe mai sunt de aflat.

×
Subiecte în articol: carte