PREMIERĂ CINEMATOGRAFICĂ - "Nunta mută", o voce care spune multe

Primul film regizat de Horaţiu Mălăele, "Nunta mută", o coproducţie România-Franţa-Luxemburg, va avea premiera de gală la 17 noiembrie, la Teatrul Naţional din Bucureşti, urmând ca la 21 noiembrie să fie lansat, în şapte copii, în cinematografe din Bucureşti şi din ţară.

După prima experienţă în calitate de regizor de film, experimentatul artist Horaţiu Mălăele declară acum, înainte de apariţia peliculei pe marile ecrane, că această meserie "este groaznică", că a înţeles ce înseamnă să faci film, că a învăţat multe în timp ce se afla în spatele camerei de filmat. Dar călit în demersurile sale, a trecut cu brio. El crede că a făcut un lucru bun, căci filmul "este vândut în Franţa, în Germania, interesate de această producţie fiind şi alte ţări".

A avut ceva de spus
Când Mălăele are ceva de spus o spune, indiferent de împrejurare. O spune artistic. Ideea cu "Nunta mută" a copt-o ani buni. Povestea – o întâmplare reală – a auzit-o în adolescenţa sa teatrală de la profesorul şi actorul Octavian Cotescu. A scris şi un sinopsis. Pentru că nu a găsit "înţelegere" a aşteptat. Proiectul a demarat atunci când s-a întâlnit cu dramaturgul Adrian Lustig, "ridicând împreună scenariul şi apoi filmul".

Realitatea şi imaginarul se întâlnesc chiar începând cu primele secvenţe ale filmului. Răni ale trecutului se contopesc cu cele ale prezentului. Absurdul este dureros de real. Tragicomedia arătată cu multă subtilitate şi acuitate, cu un profesionalism marcat de o echipă mare şi încercată în domeniu, în final doare. E ca o rană care nu se închide niciodată, sângerează puţin câte puţin. Pentru a spune întâmplarea, al cărei martor este, aşa cum spune Mălăele, "monumentala, tăcuta şi cinica însăşi Istoria", la începutul filmului este plasată o echipă care caută subiecte cu caracter paranormal, pentru a le vinde celor care dau mai mult. Suntem în anii ’90 sau 2000, nu mai contează. O zonă părăsită, cu o mare fabrică dezafectată. Un primar al locului (actorul George Mihăiţă) se întâlneşte cu echipa aflată în căutarea senzaţionalului. Întrebat ce este aici, primarul spune: "Au ras un sat ca să facă comuniştii o fabrică pentru muncitori, acum  capitaliştii şmecheri dărâmă fabrica să pună satul la loc – sat de vacanţă". Ironia veselă din glasul primarului se amestecă însă cu o imagine crepusculară – o mireasă apare ca o nălucă printre ruine; o femeie – curva satului – se aruncă la bărbaţi; femei în negru, văduve, aprind lumânări. La următoarea întrebare a şefului echipei de filmare, "Ce s-a întâmplat aici, primarule?", acesta îşi aruncă privirea înapoi...

Traiectoria istoriei
Privirea în trecut a primarului dezvăluie senzaţionalul. Este o traiectorie ce uneşte două puncte. Se desprind două idei puse în balanţă. Anul 1953.

Un sat paşnic. Doi tineri se iubesc cu foc la o margine de pădure. Copii ai satului îi urmăresc şi chicotesc. La cârciuma satului se adună bărbaţii. Aici se spun toate "ştirile". Aici se "caută" ulei de lampă. Aici bărbaţii se ceartă, se ironizează, se bat, se împacă. Aici se hotărăşte o nuntă, cea a tinerilor îndrăgostiţi. În sat se întâmplă multe. Un grup de bezmetici se ocupă de colectivizare, dictatura sovietică şi-a întins însemnele. Trădaţi şi trădători. Vine filmul în sat, vine circul... Moare o fată tânără, în urma unui viol bestial, e înmormântată mireasă. Vine şi vestea că a murit Stalin. Şi că e doliu internaţional. De nuntă nu putea fi vorba, dar nici de anulat nu se mai putea. Pe tăcute, fără să ştie cei veniţi la putere, nunta a început. La masa plină de bucate şi de băutură se strâng cuţitele şi furculiţele ca să nu se facă zgomot. Muzicanţii improvizează. Se vorbeşte prin semne. O secvenţă de 16 minute fără replici. Apoi o dezlănţuire veselă asemănătoare cu nebunia. Atunci tancul sparge peretele. Au loc împuşcări. Dispar bărbaţii. Au rămas femeile şi un copil pe nume Gogonică – băiatul celui care conducea satul, care făcea oricui "raport", omorât şi el de sistem, chiar dacă l-a slujit cu credinţă. Copilul era actualul primar, unicul martor, cel care a văzut cu ochii de copil curios totul: şi dragostea tinerilor, şi duioşia unor oameni, şi dictatura cu toate consecinţele ei atât în plan comunitar, cât şi în cel familial.

Mălăele afirma înainte de terminarea producţiei: "Va fi un film despre viaţă, moarte şi adevăr. Va fi un film cu mult umor. Îmi doresc un film care să placă în egală măsură bătrânului şi copilului, prostului şi înţeleptului, profanului şi iniţiatului. Este, după părerea mea, suprema desfătare a creatorului de artă în raportul lui unilateral cu receptorul". E un film cu umor şi foarte trist. Un film care trebuie neapărat văzut.

Actorii
Joacă mulţi actori. Mălăele ştie să-i aleagă atunci când gândeşte o creaţie. Au fost distribuiţi Meda Victor, Alexandru Potocean, Valentin Teodosiu, Alexandru Bindea, Doru Ana, Ioana Anastasia Anton, Alexandru Bindea, Tamara Buciuceanu, Victor Rebengiuc, Dan Condurache, Tudorel Filimon, Mihai Constantin, Luminiţa Gheorghiu, Şerban Pavlu. Filmul a fost produs de Castel Film, Agat Films & Cie şi Samsa Films, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei. La conferinţa de presă care a avut loc ieri, Horaţiu Mălăele a spus că a primit aprecierea pentru prima sa creaţie cinematografică, în calitate de regizor, de la Costa Gavras, actualmente preşedinte al Centrului Naţional al Cinematografiei din Franţa.

Artistul Mălăele

În paralel cu activitatea rodnică de actor, în teatru, film, radio şi televiziune, Horaţiu Mălăele s-a impus ca regizor de teatru, în special după 1990, montând pe diferite scene spectacole cu mare succes la public, printre care: "Puricele", "Cu capul de nicovală" (Nottara), "Lecţia" (Theatrum Mundi), "Cafeneaua", "De Pretore Vincenzo", "Măscăriciul" (Teatrul Bulandra), "Pălăria",  "Bani din cer", "Poiana boilor", "Nepotu'", "Revizorul" (Teatrul de Comedie). Născut în 1952, Horaţiu Mălăele a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică, clasa Octavian Cotescu. "Nunta mută" reprezintă debutul său în regie de film. A pregătit deja, împreună cu dramaturgul Adrian Lustig, un alt proiect cinematografic.