x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Muzica UNSEEN.CONCERT IN THE DARK –  cum să ai experiența muzicală a anului la un concert pe întuneric

UNSEEN.CONCERT IN THE DARK –  cum să ai experiența muzicală a anului la un concert pe întuneric

de Magdalena Popa Buluc    |    22 Oct 2021   •   14:03
UNSEEN.CONCERT IN THE DARK –  cum să ai experiența muzicală a anului la un concert pe întuneric
Sursa foto: Hidekazu Kurumiya

Pe  22, 23 și 25 octombrie, pianistul Florian Mitrea, unul dintre cei mai apreciați tineri muzicieni de origine română ai momentului, al cărui debut a avut loc pe celebra scenă Carnegie Hall din New York, aduce publicului o experiență puternică și inedită despre întuneric și speranță: o serie de recitaluri solo care au loc în întuneric în cadrul evenimentului UNSEEN.CONCERT IN THE DARK – singurul eveniment de muzică clasică din România care propune o experiență muzicală cu lumina stinsă atât în sală, cât și pe scenă.

 

UNSEEN.CONCERT IN THE DARK, singurul eveniment de muzică clasică din România care se desfășoară în întuneric, propune publicului la final de octombrie o experiență aparte, o distragere de la agitația vieții cotidine, care îi va aduce pe spectatori mai aproape atât de lumea nevăzătorilor, cât și de explorarea sinelui prin patru lucrări de muzică clasică și o lucrare de artă contemporană.

 

Pianistul Florian Mitrea, profesor la Academia Regală de Muzică din Londra, distins cu premii la unele dintre cele mai importante competiții la nivel mondial, va urca pe scenele Filarmonicii din Brașov – pe 22 și pe 23 octombrie, și pe scena Filarmonicii din Timișoara – pe 25 octombrie – pentru o serie de recitaluri solo cu lumina stinsă, în care sunetul rămâne singura conexiune dintre artist și spectator. Florian Mitrea va interpreta Sonata nr. 21 în Do Major Op. 53, de Ludwig van Beethoven, Für Alina, de Arvo Pärt, Fantezia Nr.3 în re minor K397, de Wolfgang Amadeus Mozart și Sonată după o lectură din Dante (Fantasia Quasi Sonata), de Franz Liszt cu lumina stinsă și pe scenă și în sală.

Cele patru perspective ale întunericului în muzică

 „O singură lucrare o voi interpreta cu partitură, restul sunt din memorie. Este vorba despre Für Alina, de Arvo Pärt, pentru care mi-am cumpărat special ochelari cu infraroșu. Nu se văd din sală. Pot spune că este o experiență nouă și pentru mine, ca muzician, chiar dacă am repetat deja cu ei – fiindcă nu doar notele și partitura, ci și pianul, și clapele se văd mult mai aproape prin acești ochelari. Tema care unește piesele este întunericul – în anumite forme. La Beethoven, sonata este scrisă când el începuse deja să nu mai audă, deci avem de-a face cu acest întuneric al auzului. Pärt a scris Für Alina pentru o prietenă de familie care trecuse printr-o dramă, divorțase, soțul câștigase custodia fetiței, iar ea a rămas fără copil – este, practic, despre întunericul despărțirii. Apoi trecem la Mozart, a cărui lucrare este incompletă, căci Mozart a murit înainte de a o termina și în muzică alternează lumina și angoasa. La Listz suntem în Infernul lui Dante de la inceput, este personificat spatiul Iadului, însă ceea ce este minunat la piesa aceasta este că după 25 de minute fără pauză se ajunge la o tonalitate pe care Liszt o numea tonalitatea mistică – el considera că muzica trebuie să mântuiască, să salveze, să  ia omenirea din intuneric și să o aducă în lumină. Dacă în prima parte a recitalului muzica este ca o întrebare deschisă, până la finalul recitalului vom ajunge la o lumină sufletească.”, povestește pianistul Florian Mitrea.

 

Înainte de începerea recitalurilor de pian, imersiunea în întuneric va fi pregătită de instalația de artă contemporană intitulată Metamorface, realizată de artistul electronic Sebastian Florea, bazată pe portretul Nefertiti al unei paciente aflate sub anestezie, realizat de Cristina Bobe, autor al conceptului UNSEEN. Pentru fiecare pixel al unei lucrări, Sebastian Florea a creat un sunet și astfel a realizat o lucrare de muzică electronică, cu rol de prefață pentru urmarea evenimentului. 

 

Aceasta lucrare a fost făcută în colaborare cu Cristina Bobe. Cristina folosește o fotografie de-ale ei ca sursă de sunet. Și adaugă naturii statice a fotografiei două dimensiuni: cea sonoră și cea a timpului. În specific, lucrarea dorește să redea trăirea transformării sufletești a pacientei din fotografie, în urma intervenției de chirurgie estetică la care s-a supus. Cum poate fi privită instalația prin prisma întunericului? Lucrarea aduce lumină în intuneric în mod manifest prin faptul că pixelii sunt puncte de lumină, dar în mod latent pentru că încearcă să ne deschidă poarta, să ne lumineze o lume sufletească, intimă, de obicei invizibilă. Cu toate acestea, și ea însăși conține contrast, liniște, deci întuneric.”, explică Sebastian Florea.

La final, publicul este invitat să participe la o discuție liberă cu artiștii și cu ceilalți spectatori, prin care este încurajată sinceritatea și confesivitatea.

 

 

Despre UNSEEN.CONCERT IN THE DARK

Inițiat și curatoriat de Cristina Bobe, evenimentul propune primele concerte de muzică clasică din România care pot fi ascultate în întuneric. Experiența recitalurilor este reimaginată într-o versiune relaxată, fără presiunea etichetelor sociale și a rigorilor cu care suntem obișnuiți, având inclusiv efect terapeutic. Proiectul a fost dezvoltat, timp de doi ani, în colaborare cu violonistul Valentin Șerban. UNSEEN. CONCERT IN THE DARK a debutat ca eveniment în anul 2019, cu o serie de recitaluri pe muzică de Bach susținute de  Valentin Șerban, laureat al Concursului Internațional George Enescu, bucurându-se de un succes extraordinar. Concertele în întuneric au început din spațiul galeriei Artera (București), au călătorit în alte 11 spații alternative din România (Mina Petrila, Muzeul Mamei, Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaș, biserici fortificate din Roșia Montană, Cinșor, Peșteana, o șură din satul Șomartin etc.) și s-au încheiat cu un recital extraordinar la Filarmonica de Stat Sibiu, recital care a atins un număr record de spectatori pentru un concert cameral, cu peste 500 de bilete sold-out cu o lună înainte de concert. 

 

Despre FLORIAN MITREA

Descris de Martha Argerich ca fiind „unul dintre cei mai străluciți tineri pianiști ai momentului”, Florian Mitrea este dublu-laureat la Concursurile Internaționale de Pian de la Glasgow 2017, Saint Priest 2017, Hamamatsu 2015, München ARD 2014 și câștigătorul Concursului de Pian al Royal Overseas League. Lista de distincții continuă cu premii la Harbin în China în 2018, Manchester și Verona 2016. De asemenea, în 2018, a câștigat Festivalul Internațional de Pian de la New York, premiu în virtutea căruia i-a fost acordat debutul la Carnegie Hall. În prezent este profesor în cadrul Facultății de Pian a Academiei Regale de Muzică din Londra, cât și la Școala Purcell pentru tineri muzicieni. Este invitat în mod regulat să susțină cursuri de măiestrie  la Tokyo și la București. 

 

Despre CRISTINA BOBE

Artist vizual. A studiat filosofie la Universitatea București și fotografie la Universitatea Națională de Arte București. Este cunoscută pentru fotografiile sale din domeniul medical, cât și pentru ideile creative care stau la baza unor inițiative unice în spațiul cultural românesc, precum proiectul fotografic „Gentle Violence”, expus la Muzeul Național Brukenthal în două ediții („The Heart” și „Faces of Change”) - un demers de documentare și explorare artistică a intervențiilor chirurgicale pe cord deschis și a celor de chirurgie plastică; galeria „Artera” din București - un spațiu multidisciplinar creat pentru a explora conexiunile dintre arte și sănătate/corp/medicină;  conceptul „UNSEEN”, care propune singurele concerte de muzică clasică din România, desfășurate în întuneric complet. 

 

Despre SEBASTIAN FLOREA

Pasionat de muzica electronică, Sebastian Florea este artista electronic, experimentează și se implică în colaborări creative interdisciplinare. În 2014 se alătură expoziției „Gentle Violence”, ediția „The Heart”, cu o lucrare sonoră care redă și interpretează atmosfera din sala de operație, cât și percepția pacientului ca spectator pasiv al propriei intervenții chirurgicale. Colaborarea cu proiectul „Gentle Violence” continuă și în 2016, pentru ediția „Faces of Change”, în cadrul căreia se alătură cu instalația audio-video „Metamorface”. Atunci când nu compune, îi place să construiască și să deconstruiască device-uri utilizate în muzica electronică. 

×