Jocuri vechi - Tradiţii din Boţeşti

Dansurile populare din satul natal al lui Cercel sunt absolut spectaculoase. Se joacă mai rar, dar n-au fost uitate.Prima atestare documentară a satului in care s-a născut Alexandru Cercel este de aproape o jumătate de secol. Un hrisov glăsuieşte astfel: "Şi iar a cumpărat Oprea ocină la Boţeşti pentru fratele său Vălcan, pentru un cal mai bun… Şi cel care a scris in cetatea Bucureşti, luna noiembrie 2 zile 7070 (1561)". (Extras din "Documenta Romanie Historica", vol IV, Editura Academiei, 1983.

Dansurile populare din satul natal al lui Cercel sunt absolut spectaculoase. Se joacă mai rar, dar n-au fost uitate.

Prima atestare documentară a satului in care s-a născut Alexandru Cercel este de aproape o jumătate de secol. Un hrisov glăsuieşte astfel: "Şi iar a cumpărat Oprea ocină la Boţeşti pentru fratele său Vălcan, pentru un cal mai bun… Şi cel care a scris in cetatea Bucureşti, luna noiembrie 2 zile 7070 (1561)". (Extras din "Documenta Romanie Historica", vol IV, Editura Academiei, 1983.

Comuna Boţeşti are in componenţă doar două sate, unul este cel care ii dă numele, iar altul este Moşteni-Greci. Niciodată nu au fost prea mulţi locuitori, dar totdeauna au fost liberi. Sate de moşneni.

MĂIESTRIE. Profesorul Constantin Dinu, localnic, a scris o carte despre satul argeşean situat la graniţa cu Dămboviţa, in care a dedicat un capitol aparte valorilor folclorice locale. El trece in revistă cele mai frumoase dansuri locale, cu regretul că unele, precum "Jianu" sau "Floricica", au fost uitate. Altele insă se joacă şi azi. "«Hora mare» - joc de şir in cerc deschis, tinerii ţinăndu-se de mănă, in pas domol şi ritmic, doi paşi inainte, doi inapoi, cu posibilitatea deplasării jucătorilor in stănga şi in dreapta, aceasta depinzănd de cel din capul horei, dacă este de acord: el este cel care «ia hora inainte»(…) «Sărba» - joc de şir, cu «cap de horă», tinerii ţinăndu-se cu braţele de mijloc sau de umeri. Ritmul muzical este energic, jucătorii făcănd un pas mic la stănga şi doi paşi mari la dreapta, precum şi o mişcare specifică peste picior, in spate, pe loc şi din mers. (…) «Hora lui 22» - un joc de şir, cu cap de horă, cu un ritm mai iute decăt cel de la sărbă. Se execută unsprezece paşi inainte şi unsprezece inapoi, urmaţi de doi paşi inainte şi doi inapoi, executaţi peste picior. (…) «Ungureasca» - joc de doi, băiat şi fată, cu ritm accelerat, cu paşi intinşi in faţă şi spate, după care perechile se pot roti la stănga sau la dreapta, in sensul dorit de fiecare cuplu. «Chindia» - - joc de şir cu cap de horă, cu ritm mult mai rapid decăt toate jocurile menţionate mai sus, un joc in forţă, aproape pe tot parcursul lui necesitănd schimbarea ritmului şi a paşilor după muzică şi strigăturile flăcăilor din capul şi coada horei. Cănd capul horei striga: «Foaie verde bob de linte, /Ia chindia pe sărite!» toată hora trebuia să joace chindia «pe sărite»; dar şi cel din coada horei poate schimba sensul horei, respectiv pe stănga, strigănd: «Şiii, stănga, pas cu pas/ La măndruţa pe izlaz!»", scrie profesorul Dinu in cartea sa. Autorul recunoaşte că, din cauza dificultăţii de executare, aceste ultime trei jocuri descrise se cer tot mai rar la nunţile din sat. Important este insă că nu s-au uitat de tot.