Doi prieteni

Sunt mulţi cei care l-au iubit pe Moţu, sunt mulţi cei care l-au respectat. Nicu Covaci şi Doru Stănculescu sunt doi prieteni de-o viaţă cu amintiri frumoase.

Unul vrea să facă o Horă in cer. Celălalt ii mulţumeşte pentru invăţături. Sunt doi prieteni de-ai celui ce nu mai este.

Sunt mulţi cei care l-au iubit pe Moţu, sunt mulţi cei care l-au respectat. Nicu Covaci şi Doru Stănculescu sunt doi prieteni de-o viaţă cu amintiri frumoase.

Din vechea gardă a frumosului. Liderul de la Phoenix, Nicu Covaci, işi deapănă amintirile despre Florian Pittiş devenite dureroase acum, cănd Moţu nu mai este. "Ce amintiri pot să mă lege de vechea gardă care se lupta contra curentului? Noi am inotat impreună contra curentului, şi atunci şi astăzi. Florian era unul dintre cei care s-au ţinut drepţi şi au avut şira spinării. A spus intotdeauna clar ce găndeşte şi s-a angajat pentru artă şi pentru spirit, şi nu pentru comerţ. A reuşit să facă ceea ce mulţi alţii nu au făcut."

"Pe mine m-a impresionat foarte mult ţinuta lui morală şi faptul că avea un umor discret şi subtil şi pe de altă parte putea să fie atăt de ţapăn pe poziţia pe care o lua. Avea calităţi şi de actor şi de muzician. Am un mare respect pentru ceea ce a fost Florian Pittiş. Este o mare pierdere atăt pentru mine, căt şi pentru toată ţara."

Nicu Covaci ii face un portret deosebit lui Moţu pe mai multe planuri cu mai multe idei. "Moţu era un tip foarte cultivat şi bineinţeles că oamenii de teatru sunt legaţi de arta cuvăntului. El căuta expresia in cuvănt. Noi suntem muzicanţi şi iubim principiul. Incerc să incarc emoţional construcţia melodică şi armonică sau ritmică. Cuvăntul mă interesează mai puţin. Pittiş era un artist obişnuit să exprime şi să valorifice cuvăntul. Un cuvănt poate avea atătea semnificaţii… Or, un artist ca el care a fost şi actor stăpănea această artă."

GLUMEŢUL. Moţu era un mare glumeţ. Nu ştiaţi? Vă explică Nicu Covaci! "Florian Pittiş cel din afara scenei era glumeţ, putea să cucerească «gaşca». Noi eram cu toţii aşa-zişii «băieţi răi» pe vremea aceea şi nu ne era ruşine cu el. Avea acel umor subtil. In prima clipă nici nu iţi dădeai seama. Dacă voia să atace pe cineva era o plăcere să-l vezi. Era un tip spiritual care avea intotdeauna o poziţie clară pe care o apăra in momentul in care ştia foarte bine că are dreptate. Nu a incercat niciodată să impună lucruri care au rămas cu semn de intrebare".

PRIETEN ŞI MENTOR. Doru Stănculescu este un om care a invăţat de la Florian Pittiş, chiar el afirmă acest lucru. A invăţat... a invăţat multe, dar mai presus de toate, să privească in sus! "Moţu este un prieten şi un mentor. Pentru mine a insemnat foarte mult, in sensul unor direcţii pe care mi le-a dat in viaţă. De la el am invăţat să nu fac compromisuri. El spunea «nu-mi prind părul in agrafe ca să apar la televizor, findcă aşa cum Toma Caragiu putea să apară la televizor cu plete, inseamnă că nu sunt incă destul de bun ca să apar şi eu cu plete». Datorită influenţei lui am refuzat să-mi mai prind părul in agrafe, şi in felul ăsta nici n-am mai apărut pe la televiziunea, care era una singură şi prezenta doar un cuplu".

O părere de rău il incearcă pe interpret, o părere căt o dorinţă neimplinită. "Imi pare rău că nu am putut să fiu lăngă el şi să-i ţin măna inainte de a trece pragul, fiindcă i-aş fi spus două versuri de-ale mele la care el ţinea foarte mult. «In prima zi din restul vieţii/ Zeii vor merge la braţ cu poeţii». Cred că aşa a trecut el Pragul."