Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numele Dolănescu nu este unul întâlnit prin multe locuri ale ţării. La Perşinari, judeţul Dâmboviţa, neamul lui Dolan este foarte mare.
Nu departe de Târgovişte, lângă Nucet, chiar pe drumul către Mănăstirea Dealu, se află Perşinarii. Sau "Pierşinarii", cum îi spun oamenii locului, gospodarii satului de pe malul Dâmboviţei "călătoare" care-şi poartă apele spre Bucureşti, la vale, ducând în tăcere şi poveştile pe care le-a aflat cândva de la haiducii care-şi găseau ascunziş în zăvoiul lui Dolan. Se pune că şi străbunii marelui interpret Ion Dolănescu ar fi fost haiduci. Chiar din neamul lui Dolan, după cum ne-a spus Ionuţ Dolănescu. Povestea a fost completată de fratele lui Ion Dolănescu, Constantin. "După război ne-am separat noi, de la taica-mare, şi ne numim Dolănescu. Trei sferturi din neamul nostru au rămas însă Dolan, aşa cum ne numeam şi noi înainte. După război nu ştiu cum, puteai să-ţi schimbi numele", spune Constantin Dolănescu, făcând precizarea că neamul lor fiind foarte mare, ca să fie recunoscuţi mai uşor, li se dădea şi câte o poreclă. "Tatăl meu, Vasile, a fost şi pădurar. Porecla noastră în sat este ai lui Manacu. Nu ştiu de ce ni se spune aşa?! Poate de la faptul că tata era tipicar."
FAIMĂ. Renumele Perşinarilor s-a dus în toată ţara după ce Ion Dolănescu a devenit unul dintre cei mai mari artişti de muzică populară. Îndrăgostit de cântec încă din copilărie, lui Ion al lui Manacu îi tresărea inima de bucurie atunci când o auzea pe Maria Lătăreţu cântând la radio. Îi asculta înmărmurit vocea catifelată şi-i îngâna cântecele. Pe la vreo 3 ani se ţinea scai de sora mai mare, Elvira, care-l îndrăgea nespus. Cu ea mergea pe la nevasta şefului de post şi pe la preoteasa satului unde, aşezat lângă cuptorul ce dogorea, răspândind mireasmă de pâine rumenită, cânta câte un cântecel, primind în schimb o pâinică miniaturală, special făcută. Nu cânta altfel. Anii au trecut, iar Ion a crescut. La staţia de radioficare de la Nucet, unde ţinea câte un program, i se auzea glasul în trei-patru sate.
PAŞI. Destinul l-a purtat spre Casa de Cultură din Târgovişte. Aici a cunoscut-o pe Maria Tănase, care, fermecată de vocea băiatului cu glasul catifelat şi ochii albaştri ca seninul cerului, pe care-l urmărea în culise, fără ezitare, l-a luat într-un turneu. Alături de Orchestra Chindia, Ion Dolănescu a susţinut primul spectacol din carieră. Cap de afiş: Maria Tănase. Marea artistă l-a sfătuit să se înscrie la Liceul "Ienăchiţă Văcărescu". A urmat cursurile la zi, apoi s-a transferat la seral. În acest timp, Maria Tănase, grav bolnavă, se stingea pe patul de spital.
LA BUCUREŞTI. După ce a absolvit liceul i-a sosit ordinul de încorporare. Cu valiza în mână s-a urcat în trenul de Bucureşti, pentru a se prezenta la o unitate militară din Băneasa. A fost mutat în scurt timp, militar în termen, la Ansamblul Ciocârlia. Aici avea să cunoască numeroşi artişti, printre care şi pe Privighetoarea Gorjului, Maria Lătăreţu, care-i fermecase copilăria.
Soarta i-a adus-o în cale pe Iustina Băluţeanu, o solistă renumită. Cei doi se cunoscuseră în 1964, pe când Ion Dolănescu era o tânără speranţă. Interpreta i-a îndrumat primii paşi în cariera artistică, apoi, în anul 1966, în ciuda diferenţei mari de vârstă, de peste 20 de ani, s-au căsătorit, rămânând singura soţie, cu acte în regulă, a celui care avea să devină unul dintre cei mai apreciaţi cântăreţi români de muzică populară. Nu i-a unit o mare dragoste, aşa cum unii ar putea crede. Iustina Băluţeanu l-a ajutat pe Ion Dolănescu să-şi obţină buletinul de Bucureşti. Artistul i-a purtat un mare respect întreaga viaţă.
ZESTRE. Apariţia la Radio a unui tânăr cu vocea caldă, bine timbrată, a creat o reacţie neaşteptată în rândul publicului ascultător, care a cerut noi melodii. Nicolae Dolănescu, fratele artistului, completează povestea: "A găsit mama recent un act, de prin '64-'65, când era chemat la Radio. El se prezentase o dată şi nu l-au băgat în seamă. A făcut însă contestaţie la Gheorghiui Dej, cum era pe atunci. Gheorghiu Dej i-a luat la întrebări pe cei de la Radio, care s-au hotărât să-l cheme să înregistreze o melodie, două, ca să scape de el. Dar când au văzut reacţia ascultătorilor!..."
Printre primele piese întregistrate de Ion Dolănescu la Radio se află şi melodia "Nu sunt bolovani pe drum", regăsită pe discul de aur ce însoţeşte Ediţia de Colecţie. De atunci, Ion Dolănescu a înregistrat peste 1.000 de melodii aflate pe 50 de albume şi pe zeci de casete audio. Succesul artistului alături de Maria Ciobanu a fost unul răsunător. De acelaşi succes s-a bucurat artistul şi individual sau alături de artişti precum Ana Pacatiuş, Ileana Constantinescu, Tiberiu Ceia, Ionela Prodan, Irina Loghin, Nelu Vlad sau Elena Merişoreanu.
La spectacolele susţiute de Ion Dolănescu nu era loc de aruncat un ac, iar apaluzele nu mai conteneau. Artistul a purtat cu mândrie, la brâu, tricolorul şi nu şi-a părăsit ţara, în vremea regimului comunist, în ciuda proceselor de ilicit care-i fuseseră intentate. Privind spre anii ce trecuseră, artistul se considera un om împlinit. Tot ce i-a fost dat, tristeţe sau bucurie, a adunat în suflet şi în cânt. Melodiile lui sunt o adevărată carte a vieţii sale.
FAIMĂ. Renumele Perşinarilor s-a dus în toată ţara după ce Ion Dolănescu a devenit unul dintre cei mai mari artişti de muzică populară. Îndrăgostit de cântec încă din copilărie, lui Ion al lui Manacu îi tresărea inima de bucurie atunci când o auzea pe Maria Lătăreţu cântând la radio. Îi asculta înmărmurit vocea catifelată şi-i îngâna cântecele. Pe la vreo 3 ani se ţinea scai de sora mai mare, Elvira, care-l îndrăgea nespus. Cu ea mergea pe la nevasta şefului de post şi pe la preoteasa satului unde, aşezat lângă cuptorul ce dogorea, răspândind mireasmă de pâine rumenită, cânta câte un cântecel, primind în schimb o pâinică miniaturală, special făcută. Nu cânta altfel. Anii au trecut, iar Ion a crescut. La staţia de radioficare de la Nucet, unde ţinea câte un program, i se auzea glasul în trei-patru sate.
PAŞI. Destinul l-a purtat spre Casa de Cultură din Târgovişte. Aici a cunoscut-o pe Maria Tănase, care, fermecată de vocea băiatului cu glasul catifelat şi ochii albaştri ca seninul cerului, pe care-l urmărea în culise, fără ezitare, l-a luat într-un turneu. Alături de Orchestra Chindia, Ion Dolănescu a susţinut primul spectacol din carieră. Cap de afiş: Maria Tănase. Marea artistă l-a sfătuit să se înscrie la Liceul "Ienăchiţă Văcărescu". A urmat cursurile la zi, apoi s-a transferat la seral. În acest timp, Maria Tănase, grav bolnavă, se stingea pe patul de spital.
LA BUCUREŞTI. După ce a absolvit liceul i-a sosit ordinul de încorporare. Cu valiza în mână s-a urcat în trenul de Bucureşti, pentru a se prezenta la o unitate militară din Băneasa. A fost mutat în scurt timp, militar în termen, la Ansamblul Ciocârlia. Aici avea să cunoască numeroşi artişti, printre care şi pe Privighetoarea Gorjului, Maria Lătăreţu, care-i fermecase copilăria.
Soarta i-a adus-o în cale pe Iustina Băluţeanu, o solistă renumită. Cei doi se cunoscuseră în 1964, pe când Ion Dolănescu era o tânără speranţă. Interpreta i-a îndrumat primii paşi în cariera artistică, apoi, în anul 1966, în ciuda diferenţei mari de vârstă, de peste 20 de ani, s-au căsătorit, rămânând singura soţie, cu acte în regulă, a celui care avea să devină unul dintre cei mai apreciaţi cântăreţi români de muzică populară. Nu i-a unit o mare dragoste, aşa cum unii ar putea crede. Iustina Băluţeanu l-a ajutat pe Ion Dolănescu să-şi obţină buletinul de Bucureşti. Artistul i-a purtat un mare respect întreaga viaţă.
ZESTRE. Apariţia la Radio a unui tânăr cu vocea caldă, bine timbrată, a creat o reacţie neaşteptată în rândul publicului ascultător, care a cerut noi melodii. Nicolae Dolănescu, fratele artistului, completează povestea: "A găsit mama recent un act, de prin '64-'65, când era chemat la Radio. El se prezentase o dată şi nu l-au băgat în seamă. A făcut însă contestaţie la Gheorghiui Dej, cum era pe atunci. Gheorghiu Dej i-a luat la întrebări pe cei de la Radio, care s-au hotărât să-l cheme să înregistreze o melodie, două, ca să scape de el. Dar când au văzut reacţia ascultătorilor!..."
Printre primele piese întregistrate de Ion Dolănescu la Radio se află şi melodia "Nu sunt bolovani pe drum", regăsită pe discul de aur ce însoţeşte Ediţia de Colecţie. De atunci, Ion Dolănescu a înregistrat peste 1.000 de melodii aflate pe 50 de albume şi pe zeci de casete audio. Succesul artistului alături de Maria Ciobanu a fost unul răsunător. De acelaşi succes s-a bucurat artistul şi individual sau alături de artişti precum Ana Pacatiuş, Ileana Constantinescu, Tiberiu Ceia, Ionela Prodan, Irina Loghin, Nelu Vlad sau Elena Merişoreanu.
La spectacolele susţiute de Ion Dolănescu nu era loc de aruncat un ac, iar apaluzele nu mai conteneau. Artistul a purtat cu mândrie, la brâu, tricolorul şi nu şi-a părăsit ţara, în vremea regimului comunist, în ciuda proceselor de ilicit care-i fuseseră intentate. Privind spre anii ce trecuseră, artistul se considera un om împlinit. Tot ce i-a fost dat, tristeţe sau bucurie, a adunat în suflet şi în cânt. Melodiile lui sunt o adevărată carte a vieţii sale.
