Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cunoscuta căntăreaţă Angela Moldovan s-a numărat printre cei care au căntat cu Luican.
Cunoscuta căntăreaţă Angela Moldovan s-a numărat printre cei care au căntat cu Luican.
L-a cunoscut pe Ion Luican tărziu şi pentru o perioadă scurtă. Pe vremea cănd era angajată la orchestra Barbu Lăutaru, iar Ion Luican era un colaborator des solicitat şi se bucura de mare succes. "Eu nu aveam prea multă experienţă, spune Angela Moldovan. Veneam de la Opera din Cluj, iar cu muzica populară abia atunci luam contact mai serios. M-am apropiat de domnul Ion Luican pentru că dănsul era un căntăreţ şcolit, adică ceea ce făcusem şi eu in Conservator, terminasem şi mă sprijineam mai mult pe ştiinţă. Pentru mine el era o mană cerească. Ii plăcea foarte mult şi scria note, ceea ce era puţin cam neobişnuit pentru căntăreţii de muzică populară. Avea caiete intregi. Cum ajungeam undeva la o sală de concert, dănsul işi căuta o măsuţă şi o priză pentru un bec pe care il purta tot timpul asupra lui. Işi instala becul şi din momentul acela era pierdut, işi vedea de treabă, punea becuşorul pe perete intr-un cui şi scria la măsuţă. Totuşi, am avut curiozitatea să-l intreb ce scrie şi de ce. Mi-a spus că «muzica populară este vie şi trebuie să ţin pasul cu ea. Studiez variantele unui căntec, nu mă mulţumesc numai cu una», ceea ce mi s-a părut foarte interesant. Mă urmărea in concert şi dacă avea ceva de spus, spunea, era deschis şi spiritual. Pentru mine atmosfera avea un anumit farmec, numai oameni extraordinari, plini de căntece pe care eu nu le ascultasem şi pe care ei le scoteau la iveală. Unele se năşteau chiar atunci. A fost o perioadă minunată pentru mine. Ion Luican arăta foarte bine, eu l-am văzut din păcate mai tărziu, dar toţi care il cunoşteau din tinereţe imi spuneau că arăta superb. Era drept, falnic, avea o ţinută impunătoare, oricănd, permanent, nu l-am văzut in delăsare, ca să zic aşa. Avea un trai sănătos. Ii plăcea să muncească la grădina lui, la viţa lui, povestea de casa lui de la Frumuşani, era foarte măndru de ea", a incheiat Angela Moldovan.
"L-am ascultat la meciurile de ping-pong verbal cu Maria Lătăreţu, cu Emil Gavriş. Maria se topea de răs de fiecare dată, pentru că dănsul avea intotdeauna ceva amuzant de spus. Işi aducea aminte de tot felul de intămplări amuzante, după atătea şi atătea turnee avea ce povesti"
Angela Moldovan
