O viaţă de cântec

Îndrăgita interpretă ne spune: “Eu am trăit pentru folclor, cu care m-am născut în casă, şi l-am practicat cu atâta pasiune încât, dacă mi-ar fi zis oricine din lumea asta: «Tu nu mai cânţi şi îţi dau toată Ţara Românească!», aş fi ales să cânt, nu mi-ar fi trebuit nimic.

Dacă ar fi să o ia de la capăt, Maria Ciobanu ar cânta, fără ezitare, cu aceeaşi pasiune.

Îndrăgita interpretă ne spune: “Eu am trăit pentru folclor, cu care m-am născut în casă, şi l-am practicat cu atâta pasiune încât, dacă mi-ar fi zis oricine din lumea asta: «Tu nu mai cânţi şi îţi dau toată Ţara Românească!», aş fi ales să cânt, nu mi-ar fi trebuit nimic. M-am născut cu harul ăsta, şi mi-a plăcut aşa de mult!... Viaţa mea a fost şi este cântecul. Şi o să cânt cât o mai vrea Dumnezeu!”.

Dacă nu cânţi pe sufletul omului, textul nu are valoare. “Dacă nu au adevăr în ele, dacă nu sunt trăite, cântecele nu sunt gustate de public. Dacă nu iubeşti cu patimă nu poţi să cânţi. Maria Lătăreţu mă întreba: «Tu, Marie, iubeşti?» Iar mie îmi era aşa de ruşine de dumneaei. Şi îi răspundeam: «Iubesc, doamnă... iubesc florile... iubesc codrul». Şi mă dojenea: «Nu, dragă, trebuie să fii îndrăgostită!». «Ei... câteodată mă mai şi îndrăgostesc», îi spuneam eu.”

Repertoriu. De mică a îndrăgit-o pe Maria Lătăreţu, ale cărei cântece le asculta într-o galenă. “Ascultam la patefon cântecele Mariei Lătăreţu. Cu cântecele astea am crescut. Îmi făcuse un cetăţean din sat nişte galene şi îmi înşira câteva fire pe la pătuiag şi ascultam cântecele Mariei Lătăreţu şi le învăţam. Dacă le ascultam de două ori, le şi învăţam şi le cântam pe dealuri, cu oile.” Primul repertoriu a cuprins piese învăţate în casă, de la părinţii săi. “Mama cânta «Mă uitai la răsărit» a Mariei Lătăreţu, iar tatăl meu cânta «Aurelu’ mamii», dar el avea un text făcut pentru Aurel Vlaicu. Eu l-am schimbat.”

O piesă care i-a adus mare succes este «Lie, ciocârlie!». “Melodia a cântat-o şi Maria Lătăreţu, dar altfel. Iar mie îmi plăcea tare mult. Şi cântam în maşină, când mergeam în turnee. Şi mă jucam cu bucurie pe cântecul vechi, urcam şi coboram cu vocea… Şi s-a născut «Lie, ciocârlie!»“, povesteşte interpreta.

O parte a repertoriului l-a cules de pe la lăutari. Foarte multe piese însă i le-a compus un fin de la Craiova, Ion Budică. Printre melodiile compuse de acesta se numără şi piesa “Ce n-aş da să mai fiu mică”. “Am ocolit tare mult această piesă, pentru că nu-i găseam muzica potrivită”, ne destăinuie Maria Ciobanu. “Eu am avut şi texte de folclor nou, dar foarte frumoase, precum «Drag mi-e să colind prin ţară/ Pe poteci de primăvară”.

Distincţii. Cu mare bucurie, interpreta a cules cântece preţioase, nestemate folclorice din zona Gorjului, şi le-a dat valoare prin vocea sa inconfundabilă.

A înregistrat 19 discuri individuale, trei albume în duet cu Ion Dolănescu, câte un disc în duet cu cele două fiice. Are, de asemenea, înregistrări pe douăzeci de albume colective. Pe suport CD a înregistrat şase albume individuale, un album în duet cu Ion Dolănescu, două în duet cu Camelia, un album în duet cu fiul său, Ionuţ, şi înregistări pe 13 albume colective. De-a lungul carierei, Maria Ciobanu a primit numeroase distincţii, diplome de excelenţă şi medalii. În 2002, preşedintele României, Ion Iliescu, i-a conferit Crucea Naţională “Serviciul Credincios” clasa a III-a, apoi, doi ani mai târziu – “Meritul cultural în grad de Mare Ofiţer”.