x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Câţi nevinovaţi vor mai trebui să piară, pentru apropierea de adevăr?

Câţi nevinovaţi vor mai trebui să piară, pentru apropierea de adevăr?

de Vasile Leca    |    28 Iul 2014   •   20:14

Tragedia aviatica din 17 iulie 2014, in contextul in care s-a intamplat, are o dimensiune speciala care incadreaza evenimentul in categoria celor la “ care va trebuii sa se lucreze ceva penru aflarea adevarului”.Cadrul in care s-au intamplat si tragediile de la sfarsitul secolului XX si inceputul acestui secol a consemnat o intreaga masinarie din culise care au “ coafat evenimentele “ si le-au incadrat intr-un Raport oficial, plin de paradigme si  previziuni , de particularitati tehnice s-au detalii, facandu-l de neinteles, deorece au fost scose din context, de multitudinea amanunte marginale carea au facut ca “ padurea nu se mai vada din cauza copacilor”.

 Daca  am puncta  evenimentele ce au marcat perioada amintita, s-ar remarca indarjirea cu care cei chemati sa constituie rapoartele, au construit scenarii explicative care conveneau celor ce le-au comandat si mai putin adevaratului  destinatar ,poporul. Numai daca ne aplecam asupra efectelor ororilor razboailor iugoslave , la inimaginabila masacrare de la 11 septembrie 2001, urmata de sacrificiul inutil facut de popoarele Europei, pentru o integrare care  trebuia sa le propulseze spre prosperitate , ajungand-se la esecul unui Vilinius (pregatit de o diplomatie europeana inexistenta ca sa nu spunem proasta) vom intelege, cel putin ,ca asistam ( neputinciosi ) la inceptul unei noi etape in disputa pentru suprematia mondiala .

 Ce s-a intamplat in Ucraina dupa, nu este decat un preambul la ce va urma pentru ca ” poftele” vin si se consolideaza usor. Recenta tragedie aviatica, a aratat serioase fisuri in sansele omenirii de a privi intr-o  anumita siguranta viitorul . Pentru aflarea adevarului ( ca peste tot ) s-au infiintat Comisii cu analiza evenimentului si concluzii impuse de anumite interese.  Revenind la drama accidentului nevinovatilor si familiilor acestora ,dar si a intregii lumi ,sunt sanse  minime daca nu deloc ,sa sa afle adevarul .De ce ? Pentru ca adevarul ar demistifica realele interese ale marilor puteri.

Sferele de influenta sunt principalul obiect al disputei generale dintre SUA si Federatia Rusa iar tragedia a dezvaluit si o parte a interesului pe care tarile mari din UE il au in Rusia , diferit fata de cel privind  SUA.Place sau nu, regulile democratiei au o alta desfasurare in Ucraina pentru ca tara se confrunta cu Rusia si asta convine liderilor occidental. Rusia nu este ingrijorata fata de disputa cu “ fostul frate “ . A anexat Crimeea, un punct strategic, iar acum “ inghite” incet, dar sigur, portiuni teritoriale  care pe viitor pot deveni tampon intr- o confruntare cu Vestul.  Durerea resimtita de normalitatea lumii este ca toate acestea se  intampla in momentul derulari unei alte drame umane care a indoliat planeta sanastoasa care inca mai crede ca exista Adevar,pentru a comemora firesc nevinovatii.  Aceasta tragedie aviatica ar avea o singura sansa sa-si afle Adevarul despre acest moment de Istorie , sa nu contravina intereselor celor mari si in special celui american . Ori, asta in conditiile actuale este aproape imposibil .

Revazand pozitiile celor “trei suspecti” privind doborarea avionului civil, numai amaraciunea celor ramasi mai poate fi vizibila si dezamagirea ca pot trai obligatoriu in acelasi spatiu planetar cu indivizi care nu trasaturile necesare si firesti speciei umane. Rusia invoca ca principal vinovat Ucaina , la randul ei, aceasta declara Federatia ca principal responsabil al situatiei din zona si implicit al dramei  iar separatisiti dupa argumente gropiane  concluzioneaza infantil “ asa este la razboi “. Fara comentarii.

Marile puteri condamna teoretic tragedia,  si asteapta  o Comisie care sa analizeze responsabilitate si transparent cazul, fara perturbarea altor interese ce le lega de Rusia, ( Franta in cazul livrarilor militare si Marea Britanie in cazuri similare ) asteptand stingerea situatiei si marcarea unor  nevinovate concluzii.

Si aici, fara sa vrem, ne ducem la “ teorema lui Godel” care spune ca numarul de propozitii adevarate care nu pot fi demonstrate este infinit, dar practica ne-a aratat ca este posibil sa demonstram caracterul fals al unui numar finit de propozitii false . Va incerca cineva sa aplice in spatial acestei teoreme  enigmele marilor drame? Poate viitorul.

Pe buna dreptate, analistii si expertii dupa monstrozitatea de la 11 septembrie ,consemnau o mare inselaciune in analiza acestor drame, ce pot schimba istoria, mizand pe bunul – simt si pe pshiologia omului de pe strada care, ca persoana obisnuita poate accepta mai usor explicatia a unui eveniment de o cruzime monstruoasa, drept rezultat al nebuniei si fanatismului, decat actele unui individ “care concepe masacre  stand in fotoliu , in cabinete antifonice , inconjurat de inalta tehnologie”. Incepe sa se instaleze in constiinta oamanilor de rand idea ca versiunile oficiale asupra evenimentelor majore sunt dictate de o ratiune de stat inflexibila , mult mai inspaimantatoare decat bilantul catastrofei, pentru ca tine deschis drumul altor monstruozitati.

Ce e de facut ? Nu este o expresie a lui Lenin ( care dupa cum spunea un analist, ne amintim fara rusine ; de Lenin adica ,nu de expresie ) iar timpul nu mai are rabdare in fata atrocitatilor impotriva nevinovatilor, decat sa speram.Intrebarea lui Lenin ( genitiv subiectiv sau  obiectiv? ) ar pute sa nu ramana fara raspuns.


×