x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale De ce trag clopotele... regizorii

De ce trag clopotele... regizorii

de Florin Condurateanu    |    16 Feb 2017   •   07:30
De ce trag clopotele... regizorii

Când se face un film, ecranizând un roman, scriitura autorului cărţii trebuie respectată la virgulă, cu sfinţenie? Sau regizorul, de multe ori cu personalitate ce dă pe-afară, având şi el veleităţi de condeier, poate modifica textul operei de literatură?

De multe ori, regizorii au avut mâncărici în pix şi au inovat în scenarii, au introdus scene şi purtări ale eroilor care, zic regizorii, aduceau nuanţe subtile textelor literare iniţiale.

Lucian Pintilie se mândreşte cu filmul realizat de el, “De ce trag clopotele, Mitică”. Porneşte de la personajele din “D'ale carnavalului”, se fandosesc pe ecran Pampon, Miţa, Cantidatul, dar reputatul regizor Pintilie a improvizat, adăugând scene şi replici şi din alte scriituri ale lui Caragiale.

O somitate mondială, regizorul român Liviu Ciulei a făcut mici modificări în scenariul după romanul “Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu, dar aceste intervenţii în text din film au adus complexitate destinului furtunos al eroilor, prinşi în labirinturile dragostei, dar şi în tragediile războiului. De altfel, Liviu Ciulei, aplaudat în teatrele mondiale, a modificat cumva şi scena de final a “Scrisorii pierdute”.

Când a montat geniala piesă a lui Caragiale la Teatrul Bulandra, finalul nu se mai desfăşoară în grădina publică a orăşelului de munte, unde pierzătorul intrigant Caţavencu e silit să laude cu gura plină triunghiul amoros şi politic Joiţica-Trahanache-Tipătescu în sunetul strident al fanfarei.

Liviu Ciulei îi aşază pe combatanţii de budoar şi tribună politică la o masă cu frigărui şi vin, iar spectatorii simt miros de mititei. Cel mai bârfit că umblă pe textele scenariilor a fost Sergiu Nicolaescu.

Dar el argumentează că a făcut pe placul publicului. În scena de final a filmului de succes “Cu mâinile curate”, simpaticul comisar fără teamă şi reproş jucat de Sergiu Nicolaescu moare în dureri: “Un fleac, m-au ciuruit”.

Sute de mii de spectatori au cerut ca temerarul poliţist să fie reînviat şi să apară în următoarele pelicule. Scriitorul Titus Popovici a refuzat să-l readucă pe Miclovan în următoarele serii, s-a contrazis până la ceartă cu regizorul Nicolaescu.

În următoarea peliculă, “Ultimul cartuş”, comisarul de carieră nu a mai apărut, dar Sergiu Nicolaescu l-a reinventat în următoarele filme sub numele comisarului Moldovan, mulţumind simpatia românilor pentru astfel de bărbaţi puternici şi fermecători.

×