x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Dialog, la bazilică, despre Băhlcescu al nostru...

Dialog, la bazilică, despre Băhlcescu al nostru...

de Serban Cionoff    |    03 Sep 2020   •   18:29
Dialog, la bazilică, despre Băhlcescu al nostru...

Ne-am obișnuit, deja, cu năravul lui Traian Băsescu de a scuipa azi acolo unde a pupat  până mai ieri și…viceversa. Așa că, poate, nu ar fi trebuit să ne mirăm citind cuvintele dure la care, mai nou, Amiralul Dezastrului Național recurge atunci când se referă la etnia romă. Etnie căreia, nici mai mult nici mai puțin decât ar dori să îi interzică să mai folosească această denumire și să revină la termenul ,,țigani’’. Termen care, după cum prea bine se cunoaște, în limbajul curent, are o pronunțată încărcătură depreciativă, discriminatorie.

 După cum era de așteptat, replica oamenilor de bun simț și cu scaun la cap nu s-a lăsat prea mult așteptată, așa că Traian Băsescu a fost întrebat direct și fără menajamente dacă aceleași aprecieri despre romi  sau, mă rog, despre țigani, le avea și cu un deceniu în urmă, adică atunci când benchetuia și se trăgea în poze cu clanul lui Bercea Mondial sau când frățânele său, Mircea, punea la cale felurite strategii cu membrii ai aceleiași familii, despre care oamenii legii au decis că, din punct de vedere juridic, se încadrează la categoria ,,trafic de influență’’. 

 Nu ar trebui, de asemenea, să ne fie de mirare dacă același personaj, aflat într-o ireversibilă scădere a cotei de popularitate, folosește și acest prilej spre a mai arunca niște zoaie verbale înspre Adrian Năstase, pe care îl acuză că, în vreme când era premier ar fi introdus ,,în mod artificial’’în uz termenul „rom’’ în locul termenului „țigan’’. Acuzație profund mincinoasă căreia i s-a și dat replică de către cunoscători ai subiectului, care au explicat rațiunile pentru care a fost adoptată această terminologie în perioada în care țara noastră ducea foarte complexele negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană,așa încât în nici-un caz nu poate fi vorba despre o concesie făcută acestei etnii de către fostul premier. Și tocmai de aceea cred că nu trebuie să trecem prea repede peste respectiva alegație a lui Traian Băsescu, fiindcă, și ea, spune foarte multe despre caracterul personajului.

 Mi se poate răspunde la cele de mai sus cu ideea că, pentru asemenea mesaje, cetățeanul Traian Băsescu a primit amenzi zdravene din partea CNCD, așa după cum mi se poate atrage atenția că mesajul rasist al aceluiași Traian Băsescu despre care discut acum a fost lansat în spațul public prin luna mai, așa că dezgrop morții în loc să discut despre lucruri de strictă actualitate. Observații foarte corecte pe care nici nu am de gând să le contrazic, dar la care pot și eu să răspund cu observația că în sus-menționatul mesaj al fostului chiriaș din Dealul Cotrocenilor am găsit o afirmație care mi-a trezit niște anumite amintiri .Amintiri care, în felul lor, îl privesc în mod direct și personal.

 Spre a nu lungi prea mult vorba, precizez că afirmația respectivă sună exact așa:„Această minoritate (romii sau țiganii n.n.) a făcut o imagine deplorabilă României’’. Traian Băsescu referind-se, după cum se poate lesne deduce, la grupurile numeroase care, mai ales după 2005, în baza principiului liberei circulații a persoanelor, bunurilor și capitalului în spațiul Uniunii Europene, au luat cu asalt țări occidentale, iar comportamentul incorect( ca să nu spun altfel) al unora dintre ei, aduce,într-adevăr, grave prejudicii de imagine României și românilor. 

 Mă aflam,așadar, prin martie 2005, la Roma,unde, împreună cu mai mulți colegi, funcționari publici din cadrul Direcției de politici europene și relații internaționale din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, participam la un curs de perfecționare organizat sub egida Scolii Naționale de Administrație,prestigioasă unitate de așezământ aflată în subordinea Guvernului Italiei. După cum se poate lesne înțelege, profitam, și eu și colegi mei, de fiecare oră liberă pentru a vedea sau pentru a revedea, comori ale Cetății Eterne. Tot aici, putând noi vedea, la lucru, nu puține grupuri de conaționali dintre cei la care se referea, atât de drastic, Traian Băsescu.

 Așa a fost de s-au legat lucrurile că, într-o zi,aflați în fața superbei bazilici Santa Maria Maggiore, am văzut acolo, pe trepte, o femeie trecută de prima tinerețe care ținea în brațe un plod, iar, cu ce îi mai rămăsese liber din mâna dreaptă, făcea semne că așteaptă o lețcaie de la trecători. Pricepând eu fără vorbă multă despre ce ar fi vorba în propoziție, nu mi-a fost greu să înfirip un dialog cu persoana respectivă. Dialog pe care l-am ținut minte și pe care îl și reproduc mai departe:

- Ia spune, ești româncă?

-Româncă șefu*

-De unde?...

-De la Harad, mâncați-aș gura ta.

-Și pe aici cum îți merge?Te descurci?

-Haoleoo doamne, concurență mare de la asiatici, n-ai văzut ce ie pe Corso?

-Dar cu românașii noștri cum te ai?Vă ajutați sau nu?

-Haordădeee, românii te compromite. Minte, bea, ciordește, se caftește.      

După asta, văzând că vorbele ni se leagă, după ce i-am pus în palmă vreo 2 sau 3 euroi, femeia ne-a luat ea la întrebări:

-Da* voi sunteți tot expatriați?

-Nuuu, a sărit ca arsă o colegă din grup, noi suntem de la Ministerul de Interne și am venit cu treabă aici.

-Oleooo, s-a mirat femeia, sunteți caralii?

-Stai femeie liniștită, am luat-o eu cu binișorul, că nu avem noi treabă cu tine și cu ai tăi. Noi suntem aici, la Roma, la o școală.

 Se pare că vorbele mele au convins-o câte de cât, drept pentru care mi-a pus direct o întrebare care, bag seamă, îi stătea pe suflet de ceva vreme:

-Da* ia spune, în țară, hau fost halegeri? Cine a ieșit?

-Au fost femeie, dar la sfârșitul anului trecut. Acum gata, avem un nou președinte.

-Pe cine avem, pupa-ți-aș ochii tăi? A ieșit ăla al nostru?

-Care e ăla, bre?

-Ăla bre, de-l vrem noi, că el e al nostru,șefu* la toți.

-Cine e frate șeful ăsta?Zi-i pe nume?

-Hăla tatăle, Băhlcescu al nostru!

 Se petreceau, toate acestea, prin martie 2005, la Roma și uite că nici până azi nu le-am uitat. Dovadă că mi-am adus aminte de ele tocmai când am citit și, mai pe urmă, am recitit zicerile foarte dure ale lui Traian Băsescu despre „această minoritate care a făcut o imagine deplorabilă poporului român’’.

 Așa că nu îmi rămâne decât să ridic două degete și să întreb cu bună credință: cunoștința mea, de atunci, din 2005, aceea de pe scările bazilicii Santa Maria Maggiore din Roma, face și ea parte din minoritatea care „a făcut o imagine deplorabilă României’’? Minoritate pe care,mai nou și mai nou, o înfierează tocmai el, Traian Băsescu!

                                                                  

×