Discursul care induce discriminarea

Putea să rateze, ieri, președintele Klaus Iohannis ocazia de a mai lansa câteva săgeți împotriva celor pe care, gând la gând cu Laura Kovesi et comp, îi consideră, fără drept de apel, a face parte din tagma corupților și a răufăcătorilor? Firește că nu, dovadă înflăcăratul și mobilizatorul îndemn adresat tinerilor magistrați de a nu se lăsa influențat de ,,aceste tentative’’ și de a nu se abate de la principiile constituționale, ale legalității și egalității, principii care, spunea domnul președinte, trebuie să le guverneze activitatea!

Cum se manifestă? și din partea cui vin ,,aceste tentative’’ ? ne lămurește tot președintele Klaus Iohannis: „Actul de justiției este pus la îndoială tocmai de acele persoane chemate să răspundă în fața legii".
O întrebare, de elementar bun simț, se ridică numaidecât: nu cumva, făcând o asemenea declarație, președintele Klaus Iohannis încalcă principiile constituționale, ale legalității și egalității, la care exact domnia făcea un patetic apel? Comițând o inadmisibilă discriminare prin care restrânge dreptul fiecărui cetățean de a avea acces neîngrădit la justiție și de a–și demonstra nevinovăția, atunci când apreciază că a fost condamnat fără temei legal. Restricție operată, deocamdată, doar printr-o declarație politică (mai corect spus:politicianistă) a domnului președinte. Deocamdată…

 Să reținem, din start, această schimbare nu doar de formulare ci direct de paradigmă: „persoane chemate să răspundă în fața justiției” (așa cum spune acum domnul președinte) și nu „persoane cărora justiția le-a demonstrat,definitiv și irevocabil, vinovăția”. Urmând să vedem ce efecte produce ea în silogistica domnului președinte. Bunăoară, ce vrea să spună domnia sa atunci când acuză faptul că persoane chemate în fața legii pun la îndoială actul de justiție? Să nu fi auzit, până acum, garantul respectării Constituției și al aplicării în mod egal a legilor țării, că mulți, foarte mulți dintre cei care „pun la îndoială actul de justiție” sunt tocmai cei care au avut de suferit, moral și material, de pe urma unor sentințe nedrepte? Sentințe cu care, de îngrijorător multe ori, CEDO dat pur și simplu de pământ, ceea ce a făcut și face ca de la visteria statului să se plătească uriașe sume de bani ca despăgubiri pentru cei nedreptățiți și umiliți?  În acest caz, ce anume crede domnul președinte Klaus Iohannis că ar fi trebuit  să facă acești oameni? Să tacă și să sufere, numai și numai de teamă că ar putea fi acuzați că „pun la îndoială actul de justiție”? Oare, nu cumva prin această zicere, concetățeanul nostru Klaus Iohannis îngrădește  dreptul fiecăruia dintre noi de a avea acces liber la justiție?

O altă întrebare ar fi dacă domnul nostru președinte are certitudinea că, mai nou și mai nou, prezumția de nevinovăție a fost suspendată sau chiar anulată? Pun întrebarea de vreme ce, tot din discursul prezidențial de ieri, ar reieși că,de îndată ce o sentință a fost pronunțată, ea devine, în mod automat, definitivă și irevocabilă. În consecință, nema recurs, nema redeschidere a dosarelor și, cu atât mai puțin, nema drept de a ne mai adresa CEDO! Dreaptă sau nedreaptă, odată dată- cum? și pe ce temeiuri?, asta nici nu mai contează! - prima sentință te stigmatizează irevocabil. Iertat să fiu, dar dacă ar fi să respectăm enunțul domnului Klaus Iohannis, domnia sa nu ar fi avut nici măcar dreptul să candideze la alegerile din 2014. Dar încă să și fie ales președinte al României! Nu de alta dar, dacă ar fi să îi aplicăm și domniei sale aceeași grilă, pe care a enunțat-o și ieri pentru a nu știu câta oară, atunci vom vedea că  au existat pe rol niște dosare care i-ar fi putut crea cetățeanului român Klaus Iohannis mari, insurmontabile chiar, probleme. Cât privește faptul că dosarele cu pricina au avut parte de soluționări care l-au ferit, pe același cetățean Klaus Iohannis, de consecințe foarte neplăcute, noi cum să socotim treaba asta? Ca să nu mai vorbesc, Doamne apără și păzește, de eventualitatea în care domnia sa ar fi primit o sentință pe care avea tot dreptul să o considere nedreaptă și  nemeritată.…

Întrebări la care adaug una care poate fi și o concluzie a celor discutate: nu cumva punând în loc de „persoane cărora justiția le-a demonstrativ, în mod definitiv și irevocabil, vinovăția” expresia „persoane chemate să răspundă în fața legii”, formulare pe cât de categorică pe atât de imprecisă, domnul președinte Klaus Iohannis induce o gravă, inadmisibilă și extrem de periculoasă, discriminare între cetățenii României?