x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Dosarul Revoluției, un nou faliment al Justiției

Dosarul Revoluției, un nou faliment al Justiției

de Dan Constantin    |    04 Noi 2016   •   07:50
Dosarul Revoluției, un nou faliment al Justiției

O nouă echipă de procurori militari a difuzat schema de interpretare a Revoluției din România. Înțelegem că evenimentele din cele două săptămâni de foc (17-30 decembrie) din 1989 au fost orchestrate după 22 decembrie de noua putere pentru a se legitima. Ce s-a petrecut până la plecarea lui Ceaușescu din CC a fost lămurit? Justiția postrevoluţionară a dat o serie de decizii împotriva unor conducători politici și militari aflați în funcții în timpul evenimentelor. Sentințele din procesul de la Timișoara, procesul CPEx., împreună cu procesul soților Ceaușescu, vor rămâne însă în istoria justiției ca mari erori. Atunci nu s-au judecat fapte, ci mai ales impresii factuale, sentințele fiind dirijate de conjunctura momentului și de o presiune a străzii. După 27 de ani se redeschide marele dosar nefinalizat al Revoluției din care s-au hrănit vendete politice, s-au legitimat drepturi pentru revoluționari și s-au extras scenarii conspiraționiste. Comunicatul care aununță abordarea procurorilor pare redifuzarea unui editorial dintre cele care apăreau cu zecile în publicațiile care susțineau teza ,,Revoluției furate”. O continuare a Pieței Universității, preluate după un sfert de veac de altă generație pentru a răzbuna sau recupera timpul pierdut.

Pentru a judeca oameni trebuie să înțelegi evenimentele în care au fost implicați. Au la dispoziție procurorii informațiile necesare? Cum vor putea plasa fiecare din cauzele morții a 704 oameni în condițiile în care probele în majoritate sunt fie distruse, fie nu au existat? Haosul instalat de ,,teroriștii” invizibili a fost teribil. El a fost urmarea vidului de putere?Teroriștii nu se puteau evapora fără știrea centrului de comandă. El era al vechiului regim, al noii autorități sau al unor forțe străine infiltrate în evenimente, pe care le controlau? Are capacitatea procurorul care conduce aceste cercetări să investigheze documente ale serviciilor de spionaj străine bănuite că au informații relevante în cazul evenimentelor reunite generic în ,,Revolutia română”? Vor fi mulțumiți zecile de mii de revoluționari cu titlu că se reevaluează și reinterpretează iar faptele la care au fost martori sau participanți? Întrebările fără răspuns vor copleși noua încercare de rezolvare a dosarului Revoluției care este prea vechi pentru justiție și prea nou pentru istorici.

×