Manipulați cu micu’

Nu credeam că o să ajung vreodată să mă gândesc în ce limbă se mănâncă micii. Pe cuvânt! Credeam că micii se servesc, preferabil, calzi, facuți bine fără să fie arși, cu ceva muștar, pâine să nu cadă greu și, cine vrea, cu o bere lângă. Combinația asta de coșmar pentru orice medic are, de regulă, un singur efect: toată lumea vrea la final un digestiv!

Nu de un digestiv, ci de o lămâie zdravănă aveau nevoie mulți după ce au luat pe nemestecate gălușca (galuska în limba maghiară) servită de un vlogger. De mult n-am mai văzut un așa mers după fentă, in corpore și fără cea mai mică urmă de îndoială, după un filmuleț care era evident montat și direcționat, venit din partea unui necunoscut, pe un subiect care a fost întotdeauna sensibil. A fost de ajuns o vizionare ca toată lumea să-și aducă aminte de eterna poveste a românului care a fost în Harghita, a cerut pâine în limba română și n-a primit. 

Mai e ceva la eterna poveste cu pâinea. Celor care le place să o repete nu le-a trecut prin cap că femeia care nu le vinde românilor pâine nu o făcea nu pentru că nu i-ar suporta pe urmașii lui Ștefan cel Mare, ci pentru că pur și simplu nu înțelege limba română. Nimeni nu s-a chinuit să o învețe și nici să-i arate că există o altă lume dincolo de granițele Ținutului Secuiesc din care, pentru că sunt săraci, mulți nu au ieșit niciodată. Să știți un lucru: în Har-Cov sărăcia e bilingvă. Românii, puțini și uitați, sunt la fel de săraci ca secuii și împreună, și unii și alții, manipulați de ai lor conducători locali și naționali. Pentru că, nu-i așa, e mai ușor să mânuiești niște oameni sărăci și neștiutori, să le arăți că altul e de vină pentru sărăcia lor, decât să-i ajuți. Odată ieșiți din sărăcie și neștiință, s-ar putea să-ți pună ție, conducător local ori național, maghiar ori român, întrebări la care să nu poți răspunde.

Cu ce am rămas după povestea cu micul? În afară de gustul amar, cu o constatare. Există un cuvânt în limba maghiară pe care orice român l-ar înțelege: manipuláció!