Pumnul si palma. Arta persuasiunii in politica, de la Basescu pana in zilele noastre

Să mai spună cineva că, la noi confruntările televizate de idei, dezbaterile aplicate, pe teme majore, esențiale, în care se confruntă inteligențele neamului, aducând fiecare argumente imbatabile și dovezi categorice, nu au impactul meritat!Iată, numai departe decât ieri, când interesul colectiv mai că numai știa aspra cărui subiect să se concentreze. Asupra arestării lui Regelui Cioabă și a consoartei sale,Sighișoara sau asupra duelului, mai întâi verbal și, după aceea, direct, adică,,de la om la om’’, în care s-au angajat sociologul Mirel Palada și senatorul Mihai Goțiu? Dilemă în care m-am aflat și eu, dar, după ce am comparat, în cursul dimineții de azi, comentariile pe care le-au stârnit pe diverse canale de socializare cele două evenimente am ajuns la încheierea că tot schimbul sui-generis de replici dintre Mirel Palada și Mihai Goțiu este pe locul I în top!

 Și uite așa, din una în alta, am ajuns cu gândul la un episod cumva asemănător petrecut acum vreo patru decenii în redacția ziarului ,,Scânteia tineretul’’, atunci când regretatul Pavel Perfil(Pafka), un reporter de primă mână și un coleg cu un suflet de aur, i-a aplicat o(meritată, zic eu) corecție fizică șefului său de secție, care îi propusese sancționarea pentru niște mărunte motive. Firește, cel doborât - și la propriu și la figurat!- de pe urma mângâierilor cordiale, tovărășești ale lui Pafka, nu a vrut cu nici-un chip ca treaba să rămână așa, drept pentru care s-a dus cu jalba în proțap la CC al UTC. În consecință, secretarul cu probleme de propagandă, presă și cultură a telefonat la redacție pentru a afla cum stă treaba. Răspunsul primit, pe loc și fără multe ocolișuri, de la A I Zăinescu, pe atunci redactor șef adjunct al ziarului este de-a dreptul antologic: ,,Tovarășe secretar, vă informez că Pavel Perfil este un om foarte iubit în redacție, ceea ce îmi este imposibil să afirm și despre șeful său de secție’’. După care, subiectul a fost clasat!

 Nu vreau și nici nu am de ce să pun semnul egalității între cele două situații, dar, citind puhoiul de comentarii pe care le-a stârnit incidentul absolut regretabil petrecut în studiourile canalului B1, constat că  în marea lor majoritate, acestea sunt net defavorabile lui Mihai Goțiu. Motivele recunoscute de către semnificativ de mulți participanți la discuție ținând de prestația sub orice critică a parlamentarului USR, de țănțoșenia, cam găunoasă, pe care el o afișează, este sau nu este cazul. Într-un cuvânt, de foarte slaba calitate a activității sale în camera superioară a Legislativului. Aroganță și agresivitate pe care, sincer vorbind, respectivul domn le-a etalat și la emisiunea colegei Nadia Ciurlin. Ceea ce, firește, nu înseamnă și că ieșirea supra- temperamentală a sociologului Mirel Palada ar întruni o deplină adeziune și o vibrantă solidaritate, dar asta este, de acum, altceva...

 După cum era de așteptat, incidentul absolut regretabil de aseară le-a servit unor anumite personaje ocazia sau doar pretextul, pentru a ieși la rampă și a poza în monitori ai moralei și, mai ales, în acuzatori publici . În mod cu totul și cu totul deosebit mă refer la Traian Băsescu. Amiralul Dezastrului Național socotindu-se, măre Doamne!,cel mai nimerit să pună note la purtare și să îl suduie amarnic pe Mirel Palada, pe care îl numește ,,un individ cu comportament de derbedeu ordinar’’ care ,,a găsit de cuviință să își acopere handicapul intelectual în dezbaterea cu senatorul Mihai Goțiu, lovindu-l cu pumnii și picioarele’’.

 Lăsând la o parte faptul că, revăzând filmul emisiunii, nu prea s-ar putea reține acele idei temerare ale senatorului USR care să îl fi pus în dilemă pe partenerul său de platou- partener de platou dar nu și de dialog!- înclin să cred că, într-adevăr, Traian Băsescu era printre cei mai îndreptățiți să își spună părerea în legătură cu pățania de aseară de la B1. Păi nu a fost el însuși, eroul principal al unui incident similar, petrecut în campania pentru prezidențialele din 2004, când l-a lovit cu palma pe un copilandru?! Bineînțeles, nu putem compara, vorba clasicilor, pumnul cu palma, dar semnificația civică și morală a folosirii  caftelii ca mijloc de persuasiune în comunicare poate face posibilă și chiar dezirabilă o asemenea comparație. Cu toate acestea, o mare, categorică deosebire între cel două episoade există. Imediat după incidentul din 2014, în discuții a intervenit redutabilul cercetător Daniel Funeriu, care, pe baza unor aprofundate analize biomecanice a calculat traiectoria palmei lui Traian Băsescu și a stabilit că în nici-un caz nu se putea ca lucrurile să se fi petrecut după cum susțineau dușmanii jurați al ultra-populistului personaj.

 Dacă se va recurge la serviciile lui Daniel Funeriu și în cursul anchetelor pe care autoritățile statului de drept le vor declanșa în urma plângerii pe care Mihai Goțiu a anunțat că o va depune împotriva lui Mirel Palada,  îmi este greu să îl afirm. Greu de contestat este, însă, faptul că , peste ani, una dintre susținerile lui Daniel Funeriu și anume că Traian Băsescu și ai săi ,,se ocupă de lucruri serioase’’în vreme ce contestatarii săi  nu fac altceva decât să,, îi aburească pe români’’, se regăsește în aceste recente declarații ale lui Traian Băsescu: ,,Băgați mare, Gâdea, Badea, Zamfir și restul clicii de la Antena 3. Și luați-l cu voi și pe Codrin Ștefănescu să vă mângâie intelectul alături de Palada, că sunteți toți de aceeași teapă și nivel de inteligență’’.

 Rămâne, firește, la latitudinea celor nominalizați să decidă dacă sunt sau nu de acord cu afirmațiile lui Traian Băsescu. Ceea ce este, însă, mai presus de orice îndoială este faptul că există o perfectă identitate a de stil între discursul Președintelui – Faliment, discurs însușit și recitat de către partizanii săi și discursul de acum al senatorului Mihai Goțiu. Și, cum de la Buffon încoace știm cu toții că ,,stilul este omul’’ rămâne să tragem, de aici, consecințele!