x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun Sfarsitul omenirii

Sfarsitul omenirii

07 Apr 2005   •   00:00

STIINTA
Omul ar putea trai 1.000 de ani, dar planeta va muri in secolul urmator

Oamenii par la un pas de a descifra secretul longevitatii. In ciuda informatiilor optimiste, s-ar putea ca acest lucru sa se intample prea tarziu: planeta va muri si noi odata cu ea.

  • de SEBASTIAN S. EDUARD

  • Lasati la o parte toate cartile de anticipatie citite in copilarie. Aceste lucruri se intampla si, chiar daca pare a fi un scenariu de film apocaliptic, unii oameni de stiinta incearca sa ne lamureasca faptul ca secretul longevitatii va fi aflat probabil prea tarziu. Vorbim chiar de acest secol sau de urmatorul.

    CELULE CANCERIGENE. Cercetatori din cadrul Universitatii din Sydney sunt convinsi ca vor putea creste in mod semnificativ durata de viata a oamenilor, dupa ce vor afla care este secretul imortalitatii celulelor cancerigene, relateaza Rompres. "Aceste celule nu mor niciodata. Traiesc la nesfarsit, pe seama celorlalte celule din corpul uman. Ele se hranesc cu substantele nutritive ingerate si, astfel, restul corpului ajunge in stadiul de insuficienta organica si in pragul mortii", se arata intr-un studiu.

    OMUL MILENAR. Daca australienii vin cu aceasta teorie, nici britanicii nu se lasa mai prejos. Un om de stiinta din Marea Britanie sustine ca oamenii ar putea trai in curand pana la varsta de 1.000 de ani. Varsta pare fortata, insa Dr. Aubrey de Grey, specialist in genetica in cadrul Universitatii din Cambridge, a anuntat ca progresele inregistrate zilnic in cercetarea celulelor-susa ar putea ajuta la extinderea duratei noastre de viata. "As paria ca omul modern va putea trai pana la 1.000 de ani", a declarat cercetatorul, care considera ca suntem la doar 10 ani de inventarea unor metode de prelungire semnificativa a vietii. "Vom invata cum sa incetinim procesul de imbatranire cu 25 de ani, apoi posibilitatile vor fi nesfarsite, intrucat oamenii vor avea suficient timp pentru a putea tine pasul cu problemele aparute din cauza imbatranirii", crede Aubrey de Grey.

    PREA TARZIU. Aceste descoperiri, in cazul in care se vor confirma, s-ar putea sa vina prea tarziu. Motivul? Planeta moare si in acest moment nimic nu poate opri degradarea mediului inconjurator, degradare care e cu mult mai severa decat se credea.

    Deja nu mai conteaza cat de bine sunt controlate sau vor fi controlate emisiile de gaze cu efect de sera in atmosfera, pentru ca schimbarea climatica globala este inevitabila, avertizeaza doua noi studii de mediu care iau in considerare raspunsul lent dar ireversibil al oceanului planetar la acest proces de incalzire, informeaza revista New Scientist. Chiar daca nivelul emisiilor de gaze responsabile de producerea efectului de sera nu va mai creste, media temperaturii globale si odata cu ele nivelul apei marilor si oceanelor va continua sa creasca din cauza faptului ca oceanele reactioneaza cu intarziere la modificarile suferite de atmosfera. Va avea loc astfel fenomenul numit de specialisti "inertie termica". "Sentimentul este ca daca lucrurile merg prost poti apasa oricand pe butonul de «stop». Dar chiar daca o faci, clima va continua sa se schimbe, pentru ca s-a trecut deja de punctul de unde ne mai puteam intoarce", crede climatologul Gerald Meehl.

    SIMULARI. Meehl si colegii sai au folosit doua simulari pe calculator. Conform celor mai optimiste scenarii, temperatura globala va continua sa creasca in urmatorii 100 de ani cu valori de 0,4 - 0,6 grade Celsius pe an. Un al doilea studiu care a folosit tot o simulare computerizata indica acelasi lucru: numai incalzirea atmosferica va determina o crestere a nivelului marilor cu 11 centimetri in cursul urmatorului secol. Adevarata crestere a nivelului marilor va fi insa, cu siguranta, mult mai mare pentru ca aceasta simulare nu a luat in calcul efectele topirii ghetarilor si a calotei glaciare. Aceasta asa-numita "inertie termica" ar putea aduce Pamantul in pragul unei topiri a calotei glaciare de proportii catastrofale. "Schimbarile majore de clima se vor produce indiferent ce masuri vor mai fi luate. Totul este tardiv, raul a fost deja facut", a declarat si Andrew Weaver, climatolog la Universitatea Victoria din Canada. "Tot ce putem face este sa ne pregatim sa-i ajutam pe cei dintre noi care nu se vor putea adapta la aceste schimbari", a mai adaugat el.

    Roboti-chirurgi

    Pentagonul a deblocat 12 milioane de dolari pentru a pune la punct roboti capabili sa opereze soldatii raniti in plin camp de lupta. "Principala provocare este sa aducem ingrijirile medicale de inalta calitate cat mai aproape de teatrul de razboi", a explicat John Bashkin, unul dintre responsabilii laboratorului SRI International, subliniind ca vor trece cel putin 10 ani pana cand va fi vazut intr-un teatru de operatiuni acest tip de roboti. Ei vor fi comandati, in timp real si de la distanta, cu ajutorul unei conexiuni fara fir.

    Crocodil fosil

    Fosila unui crocodil descoperita in Coreea de Sud s-a demonstrat ca apartine unui gen necunoscut pana in prezent, caracterizat prin trasaturile neobisnuite pentru aceste reptile ale dintilor si prin faptul ca se deplasa pe jumatate ridicat de la sol cu ajutorul unor membre posterioare mai lungi decat cele anterioare, a anuntat o echipa de paleontologi coreeni. Cercetatorii au obtinut cu ajutorul calculatorului o imagine completa a acestui reprezentant al familiei crocodilienilor in urma studierii craniului fosilizat al acestui animal.

    Sahul in Europa

    Arheologii au reusit sa aduca la lumina zilei cea mai veche piesa de sah descoperita vreodata in Europa. Astfel, s-a dovedit ca jocul de sah a ajuns pe batranul continent in secolele V-VI si nu in secolul XII, cum se credea pana de curand. "Piesa de sah din fildes a fost descoperita la Butrint (o cetate antica aflata in sudul Albaniei) intr-un palat bizantin datand din secolul al V-lea sau al VI-lea e.n.", a declarat arheologul britanic Richard Hodges, de la Universitatea East Anglia. Sahul a fost inventat in secolul IV-V e.n. in Asia si a ajuns in Europa pe Drumul Matasii. (Raluca Grintescu)
    ×