Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Misiunea ExoMars 2016, aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA) și celei ruse, Roskosmos, urma să încerce, ieri, asolizarea unui modul pe Marte. Modulul Schiaparelli, care s-a separat duminică de sonda purtătoare TGO (Trace Gas Orbiter), după un periplu de șapte luni prin spațiu (496 milioane de km), a intrat în atmosfera marțiană și urma să asolizeze, în timp ce sonda va intra pe orbita planetei Marte, având ca obiectiv studierea atmosferei acesteia, scrie SPACE.com.
Modulul Schiaparelli urma să asolizeze pe Marte la ora 14:48 GMT, marcând începutul primei misiuni ruso-europene la suprafața lui Marte. La ora stabilită, ESA a pierdut legătura cu modulul, așteptând confirmarea aterizării. Inginerii agenției nu-și pierduseră însă optimismul. Nicio altă entitate în afară de NASA nu a reușit până acum să desfășoare cu succes o misiune la suprafața acestei planete.
Și Beagle 2 a pierdut legătura
În decembrie 2003, misiunea Mars Express a ESA avea ca obiectiv asolizarea modulului Beagle 2 pe Marte. După desprinderea acestuia de sonda Mars Express, a fost pierdută legătura cu centrul de control al misiunii și nu a mai putut fi reluată. Soarta lui Beagle 2 a rămas necunoscută până în ianuarie 2015, când cercetătorii care monitorizează misiunea sondei MRO (Mars Reconnaissance Orbiter), aparținând NASA, au anunțat că au putut vedea modulul de asolizare Beagle 2 în fotografiile realizate de sonda orbitală. Conform imaginilor, Beagle 2 a asolizat cu succes dar nu și-a putut extinde toate panourile solare și a rămas fără energie. Uniunea Sovietică a inițiat o misiune ce urma să se desfășoare la solul Planetei Roșii în 1971. Sonda Mars 3 a reușit să asolizeze și a trimis o singură imagine „indescifrabilă" conform SPACE.com. Însă, după doar 20 de secunde la suprafața planetei, Mars 3 a încetat să mai funcționeze și să transmită date spre Pământ.
Victorii în serie ale NASA
De cealaltă parte, NASA dispune deja de o tradiție a prezenței pe solul marțian, tradiție marcată de numeroase succese dar și de un eșec. NASA a coborât pentru prima oară pe Marte în 1976, prin intermediul sondelor Viking 1 și Viking 2. După mai mult de două decenii, în 1997, modulul de asolizare Pathfinder și roverul autonom pe care l-a transportat, Sojourner, și-au început misiunea la suprafața Planetei Roșii, misiune care avea să fie un succes. Următoarea misiune NASA la suprafața lui Marte, Mars Polar Lander, a eșuat în 1999, însă acest eșec a fost repede uitat, datorită succesului răsunător al roverelor gemene Spirit și Opportunity, care au asolizat în ianuarie 2004 pentru misiuni de câte trei luni, dar au continuat să funcționeze mai mulți ani, transmițând importante date despre mediul marțian. Opportunity este, de altfel, încă funcțional.
Modulul Phoenix al NASA a identificat dovezi ale existenței apei în solul marțian, în apropiere de polul nord al planetei, la scurt timp după asolizare, în mai 2008, iar roverul Curiosity, de dimensiunile unui automobil, explorează suprafața lui Marte din august 2012.
