x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Studierea mumiilor vechi de 4.000 de ani pune bolile cardiovasculare într-o lumină nouă

0
12 Mar 2013 - 12:00
Studierea mumiilor vechi de 4.000 de ani pune bolile cardiovasculare într-o lumină nouă


Ateroscleroza ar afecta umanitatea de cel puţin 4.000 de ani, potrivit rezultatelor unui studiu al unor mumii vechi de mai multe epoci şi provenind din diferite regiuni ale Globului, ce lasă de înţeles că maladiile cardiovasculare nu sunt caracteristice exclusiv timpurilor moderne, informează agerpres.ro.

O echipă internaţională de cercetători a examinat cu ajutorul unor scanere 137 de mumii, dintre care 76 egiptene, 51 din Peru şi zece provenind din sud-vestul Statelor Unite ale Americii şi din Insulele Aleutine din Alaska, acoperind împreună 40 de secole.

Ei au descoperit semne "certe sau probabile" de ateroscleroză - obstrucţionarea arterelor coronare de depozite de grăsime şi întărirea acestora - la o treime dintre acestei mumii. Cele mai vârstnice au fost şi cele mai atinse de această patologie ce poate provoca crize cardiace şi accidente vasculare cerebrale.

"Este surprinzător să observăm că ateroscleroza este atât de frecventă la aceste foste culturi de-a lungul Globului pe o perioadă de timp atât de extinsă şi printre persoane foarte diferite din punct de vedere genetic şi cu moduri de viaţă şi regimuri alimentare destul de variate", a subliniat profesorul Randall Thompson, din cadrul Heart Institute din Kansas City, autor principal al studiului. Lucrarea a fost prezentată la conferinţa anuală a American College of Cardiology, desfăşurată la San Francisco /California/ şi publicată în revista britanică The Lancet.

"Această boală, atribuită unui mod de viaţă şi unui regim alimentar al vieţii moderne, ar fi de fapt legat de îmbătrânire sau poate de faptul că noi nu înţelegem factorii de risc atât de bine cum credem, precum sedentarismul, tutunul şi alimentele bogate în colesterol", a adăugat el.

O cercetare precedentă efectuată de acelaşi doctor Thompson şi publicată în 2011 a relevat că numeroase mumii egiptene sufereau de ateroscleroză. Însă oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă acest lucru nu avea cumva legătură cu faptul că elitele din Egiptul antic aveau un regim alimentar bogat în grăsimi. Atunci au decis să îşi extindă cercetarea şi către alte culturi şi epoci.

Pe lângă mumiile egiptene de 4.000 de ani, ei au examinat corpuri mumificate ale unor cultivatori de porumb din Peru a căror vârstă variază între 2.600 şi 600 de ani, dar şi ale unor agricultori amerindieni de pe Platoul Colorado şi ale unor vânători Unangan din Insulele Aleutine care au trăit între 1750 şi 1900. Aceşti cercetători au descoperit semne de ateroscleroză la 39% din mumiile egiptene, 26% dintre cele peruane, 40% la cele amerindiene din Colorado şi 60% dintre unangani.

"Este evident că această patologie era frecventă la popoarele străvechi", a concluzionat doctorul Thompson, notând că "noi exagerăm poate posibilitatea prevenirii sau inversării maladiilor cardiovasculare doar cu ajutorul unui regim alimentar sănătos. Nu este vorba doar despre o boală legată de modul de viaţă, dar şi de o caracteristică a îmbătrânirii la toate populaţiile umane", apreciază doctorul Caleb Finch, profesor de gerontologie la Universitatea Californiei de Sud din Los Angeles, unul dintre coautorii acestei cercetări. 
Citeşte mai multe despre:   mumie,   arteroscleroza,   boli cardiace,   boli cardiovasculare,   atac cerebral

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mașinile Google Street View revin pe drumurile din România

Mașinile Google Street View revin pe drumurile din România
Maşinile Google Street View se întorc în România, în această vară, pentru a actualiza imaginile locale din Google Maps, se arată într-un comunicat de presă al companiei, transmis luni AGERPRES.  În...

Raport SIPRI: Puterile nucleare continuă să-şi modernizeze arsenalele

Raport SIPRI: Puterile nucleare continuă să-şi modernizeze arsenalele
Stocurile mondiale de focoase nucleare au scăzut în 2017, dar puterile nucleare continuă să-şi modernizeze arsenalele, relevă raportul publicat luni de Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace din Stockh...

Dovada existenţei materiei întunecate în galaxiile pitice, contestată într-un studiu

Dovada existenţei materiei întunecate în galaxiile pitice, contestată într-un studiu
Astronomii francezi au pus sub semnul întrebării validitatea dovezii referitoare la existenţa materiei întunecate în galaxiile pitice aflate în vecinătatea Căii Lactee, potrivit unui studiu publicat joi în...

Twitter pune accentul pe informaţie, prin alerte şi personalizare

Twitter pune accentul pe informaţie, prin alerte şi personalizare
Twitter a dezvăluit miercuri o serie de noutăţi ce vizează transformarea platformei sale într-o destinaţie de informare, în paralel cu reţeaua de socializare, mai ales prin intermediul alertelor şi al personaliz...

VIDEO - O furtună uriașă a cuprins un sfert din planeta Marte. NASA riscă Roverul Opportunity

VIDEO - O furtună uriașă a cuprins un sfert din planeta Marte. NASA riscă Roverul Opportunity
Video Vehiculul Opportunity a fost prins în mijlocul unei mega furtuni de nisip și face tot posibilul să reziste în mijlocul intemperiilor. Furtuna a fost detectată inițial pe 1 iunie de către Mars Reconnaissance...

Chirurgii incasi ar putea da lectii colegilor din secolul 19 !

Chirurgii incasi ar putea da lectii colegilor din secolul 19 !
In timpul Imperiului incas, medicii efectuau operatii de trepanatie a craniului mult mai reusite decat colegii lor din secolul al 19-lea, afirma un grup de oameni de stiinta americani intr-un articol publicat in revista...

Noua arma a Chinei: Avionul de lupta "Sabia neagra"

Noua arma a Chinei: Avionul de lupta "Sabia neagra"
Video Cel mai nou avion de lupta fara pilot creat de China a primit numele Dark Sword, fiind considerat primul asemenea aparat din lume din generatia a sasea.   Potrivit militarywatchmagazine, acest avion de atac...

Concluzia cercetatorilor: Legumele vor deveni tot mai rare!

Concluzia cercetatorilor: Legumele vor deveni tot mai rare!
Legumele ar putea să devină tot mai rare în întreaga lume din cauza modificărilor climatice, dacă noi forme de culturi agricole nu vor fi implementate şi dacă agricultorii nu vor alege să cultive varietăţi de...

8 lucruri extraordinare pe care nu le știai despre furnici. O să fii surprins!

8 lucruri extraordinare pe care nu le știai despre furnici. O să fii surprins!
Le pomenim când aducem în discuție hărnicia, însă furnicile nu sunt numai un etalon al vredniciei, sunt insecte cu adevărat impresionante. Poate ca nu știați că societatea lor este una elaborată, care se...

Fructele cu coajă lemnoasă stabilizează nivelul de zahăr din sânge

Fructele cu coajă lemnoasă stabilizează nivelul de zahăr din sânge
Doar 75 de grame de caju, migdale sau nuci îmbunătăţesc în mod semnificativ nivelul de zahăr din sânge, au descoperit oamenii de ştiinţă canadieni. Un pumn de fructe cu coajă lemnoasă crude consumate...

A fost descifrat secretul culorii părului uman

A fost descifrat secretul culorii părului uman
Oamenii de ştiinţă au descoperit peste o sută de gene care influenţează culoarea părului uman.   Cercetători de la Institutul Genomic din Beijing din cadrul Academiei de Ştiinţe din China (CAS), în...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de