Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O maimuţă fără nas sau un peşte care "merge" sunt printre cele 200 de specii descoperite în zona de est a Himalayei în ultimii ani, potrivit unui studiu realizat de Fondul Mondial pentru Natură (World Wild Fund, WWF) cu sediul său central în Stamford, Connecticut, citat de agenţia France Presse.
WWF a adunat descoperirile ştiinţifice făcute în Bhutan, în nord-estul Indiei, în Nepal, în nordul Birmaniei şi în sudul Tibetului pentru a creşte gradul de conştientizare asupra ameninţărilor care ar putea submina această regiune fragilă.
Printre aceste descoperiri, 'peştele cu cap de şarpe care merge' poate respira aer, supravieţuieşte patru zile pe pământ şi se târăşte 400 de metri pe teren umed.
De asemenea, a fost descoperit un şarpe cu clopoţei roşu, galben şi portocaliu care arăta, când era furios, ca o bijuterie, un peşte "Dracula" cu dinţi mici. Totodată, au fost descoperite trei noi tipuri de banane.
În pădurile din nordul Birmaniei, oamenii de ştiinţă au descoperit o maimuţă cu blană în culorile alb şi negru fără nas, fapt care o face să strănute atunci când ploua. În zilele ploioase, ele stau frecvent aşezate cu capul între genunchi pentru a evita să li se umple nasul cu apă.
Aceste 211 specii nou descoperite între 2009 şi 2014 includ 133 de plante, 26 de specii de peşti, 10 amfibieni, 39 de nevertebrate, o reptilă, o pasăre şi un mamifer.
WWF avertizează împotriva ameninţărilor care subminează aceste specii, în special înaintarea umană pe teritoriul lor, despăduririle, braconajul, exploatările miniere şi energia hidroelectrică.
Doar 25% din habitatele naturale rămân intacte iar sute de specii sunt pe cale de dispariţie la nivel mondial, potrivit raportului.
"Provocarea este de a conserva ecosistemul nostru aflat în pericol, înainte ca aceste specii să dispară", a spus Sami Tornikoski, care a condus această iniţiativă.
WWF a făcut apel la o dezvoltare mai durabilă a regiunii, în special prin construirea de hidrocentrale care protejează mediul şi prin ajutarea comunităţilor locale să se adapteze la schimbările climatice.
