x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Gadget CYBER-INFRACŢIUNI / Un brand: "Ţepar de Vâlcea"

CYBER-INFRACŢIUNI / Un brand: "Ţepar de Vâlcea"

de Alexandra Chivu    |    09 Dec 2008   •   00:00
CYBER-INFRACŢIUNI / Un brand: "Ţepar de Vâlcea"

Corespondent Jurnalul Naţional Vâlcea.
Încheiată în luna octombrie, operaţiunea "Univers 2" a poliţiştilor şi procurorilor DIICOT a vizat o reţea de cyber-infractori din Vâlcea, Bucureşti, Reşiţa şi Bârlad. Nu mică a fost surpriza poliţistilor vâlceni când şi-au dat seama că nu mai este loc în celulele din cadrul IJP Vâlcea şi pentru cei 17 "eroi" locali, ridicaţi în cursul operaţiunii "Univers 2". Iar printre nefericiţii "locatari" din celule se aflau şi cyber-infractori de la... operaţiunea "Malware", încheiată în luna iulie a acestui an.



Pentru români, Vâlcea era judeţul cu cele mai multe mănăstiri. Acum însă are un negativ renume internaţional, acela de "capitală a cyber-infracţiunilor", a falselor licitaţii pe internet.

Istoric

Fenomenul infracţiunilor informatice a luat amploare în Vâlcea în anii 2002-2003. Primele grupări s-au format în cartierul Ostroveni, acolo existând tineri care nu aveau familii cu o situaţie materială deosebită. "A fost şi este o tentaţie. Tinerii câştigă banii uşor. Treptat, obiceiul de a frauda prin internet s-a răspândit şi aşa Vâlcea s-a transformat într-un judeţ cu un număr mare de hackeri", a declarat agentul Loredana Sandu, purtătorul de cuvânt al IJP Vâlcea. Surse din cadrul Serviciului de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (SCCOA) afirmă că anul trecut au fost soluţionate peste o sută de dosare cu această cauză. În anul 2008, gradul de soluţionare a dosarelor cu fraude informatice este mai mare decât cel al înregistrării lor, ceea ce înseamnă că a scăzut numărul infracţiunilor de acest gen. La fel de adevărat este că mulţi dintre suspecţii reţinuţi de poliţişti şi procurori în acţiunile de mare anvergură sunt lăsaţi apoi în libertate de instanţele de judecată, putând reveni la vechea îndeletnicire. "Mulţi dintre inculpaţi gândesc că fac închisoare, apoi se pot folosi de câştigurile obţinute, mai ales că ele sunt materializate în case ori maşini. Unii au grijă ca bunurile să fie puse pe numele rudelor sau ale prietenilor, pentru a împiedica sechestrul", a mai adăugat reprezentantul poliţiei vâlcene. După ultima operaţiune "Univers 2", la care au fost arestaţi 17 tineri, trei au făcut recurs. Magistraţii au aprobat cercetarea lor în libertate, singura condiţie fiind să nu părăsească localitatea. Ceva asemănător s-a întâmplat şi într-un alt faimos dosar din 2005, printre persoanele implicate (din Vâlcea şi alte oraşe) fiind şi Bogdan Răduca, fost ofiţer SRI, şi Marius Stoicănescu, poliţist la Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti. "Este adevărat că au fost reţinuţi numai patru luni, după care li s-a dat drumul. Din păcate, asta e legea", a declarat sub protecţia anonimatului un reprezentant al Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog din cadrul IGPR. "Instanţa de judecată este cea care decide dacă ei fac sau nu puşcărie în final. Au fost eliberaţi, întrucât judecătorii au considerat că ei nu prezintă pericol social. Din punctul meu de vedere, aceşti indivizi au încălcat legea. Nu am garanţia că ei nu vor mai comite aceeaşi faptă", a adăugat oficialul DGCCOA.

Mod de operare

La operaţiunea "Malware", de exemplu, au fost 34 de percheziţii domiciliare în mai multe oraşe, între care Râmnicu-Vâlcea şi Drăgăşani, fraudele analizate de FBI şi DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) ridicându-se la suma de 400.000 de euro. Ţeparii postează anunţuri de vânzare de bunuri (pe care nu le deţin în realitate), apelând la site-uri specializate de comerţ electronic (E-Bay.com, Equine.com, Craigslist.com), folosindu-se de datelele de identificare şi ale cărţilor de credit aparţinând altor persoane, pe care le obţineau prin phishing (clone după site-uri reale). După postarea anunţurilor de vânzare, aceştia îşi determinau victimele să achiziţioneze bunurile şi să efectueze plata fie prin sisteme de transfer rapid de bani (Western Union, Money Gram), fie prin depuneri în conturi bancare pe nume fictive de beneficiari. Sumele rezultate din aceste activităţi erau trimise în ţară fie prin intermediul unor transportatori auto, fie prin servicii de transfer rapid de bani, de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului şi una reală a beneficiarului, care au acelaşi nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la existenţa unei legături familiale. Ei făceau şi transferuri neautorizate din conturile bancare ale unor societăţi străine în conturi controlate de autori, intrarea în posesia banilor fiind făcută prin transferuri repetate cu ajutorul unor complici.

Din sumele obţinute, infractorii au achiziţionat apartamente şi vile, precum şi autoturisme de lux, proporţional cu rolul şi ierarhia pe care o aveau în grup. Nu altfel operau şi persoanele "săltate" în operaţiunea "Univers 2": 41 de descinderi domiciliare, peste 500 de cetăţeni americani şi austrieci înşelaţi de români, prejudiciu de peste două milioane de euro. Cu banii obţinuţi ilegal, cyber-infractorii şi-au cumpărat, evident, apartamente şi autoturisme de lux.

VIP-uri locale

În dosarul "Malware" au fost implicate şi persoane cunoscute din judeţul Vâlcea. Cătălin Olteanu Nechita este soţul  handbalistei de la Oltchim, Adriana Olteanu Nechita. Capul reţelei, Romeo Chiţă, este administratorul NetOne din Râmnicu-Vâlcea. În ultimul timp, Chiţă se ocupase mai puţin de firmă, întrucât plătea oameni care lucrau pentru el. Un alt nume sonor pe plan local era acela al fotbalistului Alin Bunescu, legitimat  la o echipă din Divizia D. Tânărul Cătălin Bunescu, fiul contabilei Primăriei din comuna Măciuca, a fost şi el implicat în fraudă.

Situaţia la zi

Toate rapoartele companiilor de securitate trag semnale de alarmă în legătură cu cyber-infracţionalitatea. Dacă nu se mai întâmplă nimic prin Ţările Baltice, se plâng americanii de spionajul hackerilor chinezi. Prin Vâlcea însă, valurile de arestări din ultimul an a afectat peisajul monden local. "Dacă, în urmă cu câţiva ani, aceşti tineri îşi afişau opulenţa, gândidu-se că nu li se poate întâmpla nimic, în prezent au devenit mai discreţi, ştiind că poliţia este pe urmele lor", se lăuda recent un reprezentant al autorităţilor locale către un ziarist AFP.

×
Subiecte în articol: IT valcea