x close

Radioul, la aniversare...

0
Autor: Loreta Popa 31 Oct 2010 - 00:00
Radioul, la aniversare... Arhiva SRR/
Vezi galeria foto


La 1 noiembrie 1928, în casele ro­mâ­nilor intra noua invenţie a secolului numită Radio, care de atunci a fost considerat ca fă­când parte din fa­mi­lie. La 82 de ani de la înfiinţare, ra­dioul public îşi săr­bă­to­reşte trecutul.



Clădirea Radioului pare construită de un arhitect atent la detalii. Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării. E suficient să intri şi vei vedea truda acestuia pentru a le oferi celor care aveau să aducă în casele românilor mu­zi­ca, teatrul, cultura în cuvinte simple. Numeroase „fur­ni­cuţe" trudesc aici. Este furnicarul lor, locul unde creea­ză, unde ideile prind viaţă. Aici trăiesc momente de mare intensitate, de solicitare intelectuală şi sufletească. În cabinele cu magnetofoane, la pupitre, ocupându-se de fişierele din fonotecă, în studiourile de emisie. Evenimentele care marchează Ziua Radioului sunt sărace, pentru că în aceste momente de cumpănă banii sunt din ce în ce mai puţini. Astfel, ajutaţi de Ruxandra Săraru, di­rector Direcţia Comunicare şi Marketing, am reuşit să pă­trundem în lumea Radiodifuziunii, răsfoind documente, citind scrisori, descoperind fotografii care ne-au tă­iat respiraţia şi aflând istoria acestei minuni numite Radio.

Arhiva Societăţii de Radiodifuziune păstrează în colecţiile sale documente şi publicaţii care prezintă fenomenul radiofonic din România încă de la începuturile sale, din 1928. Primii 25 de ani de radiofonie românească şi nu numai îşi găsesc locul în arhiva noastră, urmând ca de la începutul anilor 1950 apariţia benzii magnetice să întregească istoria Radioului şi prin mărturii sonore. Există documente care constituiau la vremea respectivă conferinţe, interviuri, poezii, şi toate acestea au rămas în scris sau avem fotografii de la începuturile radioului.

În 1925, la Institutul Electrotehnic al Universităţii Bucureşti, avându-l în frunte pe Dragomir Hurmuzescu, era construit şi dat în folosinţă primul receptor ra­dio­fonic ce făcea posibile primele audiţii publice, ţi­nute de două ori pe săptămână, joia şi sâmbăta, la ora 21:30. „Regulamentul pentru aplicarea Legii pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi a posturilor radioelectrice" în care se preconiza înfiinţarea unei societăţi de difuziune pe acţiuni (60% capital de stat şi 40% capi­tal particular) era adoptat la 1 septembrie 1925, iar la 26 octombrie prin Decretul regal nr. 245 se aprobau statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România.

În 1926, în România erau circa 2.000 deţinători de aparate de radiorecepţie. La 19 iulie 1928, imobilul din Str. Gen. Berthelot nr. 60, primul sediu al Societăţii Române de Radiodifuziune, era achiziţionat şi la 1 noiembrie se difuza în eter prima emisiune cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti", urmat de discursul preşedintelui societăţii, Dragomir Hurmuzescu. Postul emitea pe 402 m lungime în undă cu o putere de 0,15 kw. Radioul a devenit treptat principalul mijloc de informare şi propagandă a statului român în perioada interbelică. Postul de radio emisie depăşea, prin raza lui de acţiune, aria de influenţă a presei scrise.

Vocile de la Radio au făcut epocă în anii de început ai radioului. Un nume răsunător este cel al Titelei Haque sau Tanti Radio. Programul dedicat în special copiilor din şcolile primare s-a bucurat de o audienţă numeroasă încă de la debutul său din 12 ianuarie 1929. Tanti Radio reuşea în fiecare joi să aducă în imaginaţia micuţilor cele mai cunoscute poveşti din literatura naţională şi universală. Pe lângă acestea se mai prezentau teme legate de viaţa şcolară şi a elevilor sau din istoria şi folclorul românesc. Mai erau şi crainicii Puia Vasilescu-Rebreanu (fiica marelui prozator Liviu Rebreanu), Domnica Păun,

Teodor Scarlat, comicii Stroe şi Vasilache, profesori-conferenţiari ca Nicolae Iorga sau Vasile Voiculescu. După marele război care a îndurerat naţiuni întregi, vedetele radioului public s-au numit altfel: Dinu Ianculescu, Cleo Ştieber, Eugen Turjanski, Ion Ghiţulescu, Victoria Andrei. Misiunea a fost grea de la bun început, chiar dacă „pionierii" nu puteau să prevadă în acei ani tineri cât de mare va fi întinderea ei, cât de neliniştitoare profunzimea.

Pe undele radio simţeai frumuseţea Bucureştiului, dezvăluindu-ţi-se casele, copacii, tufişurile, grădinile acestuia. Aşa că din primii ani de la înfiinţarea postului Radio Bucureşti se simţea nevoia unor vorbe de duh, care să uimească urechile şi să descreţească frunţile ascultătorilor. Aşa au început Stroe şi Vasilache... Mai ţineţi minte? „Alo, alo, aici e Radio!" Marele animator Gheorghe Mugur, poetul Vasile Voiculescu şi scriitorul Horia Furtuna au hotărât debutul unei noi emisiuni! Ora veselă... Şi câte voci sonore nu au făcut românii să râdă cu poftă acasă la ei, unde aparatul de radio era la mare preţ.

În 1929 debutează principalele emisiuni din grila postului: „Copiii noştri" inaugurată de Isabela Sadoveanu, „Ora copiilor", „Cronica dramatică" - I.M. Sadoveanu, „Cronica muzicală" - Constantin Brăiloiu, „Cronica literară" - Perpessicius, „Cronica modei" - Tudor Arghezi, „Cronica cinematografică" - D. I. Suchianu. La 1 septembrie 1929 se dă în funcţiune postul de emisie de la Băneasa (Radio Bucureşti) sub condu­cerea ing. Mircea Georgescu, inaugurat cu prilejul Expoziţiei Internaţionale de Radio.
La 25 decembrie 1932 se difuza prima transmisie de la Patriarhie, cu pastorala Patriarhului Miron Cristea, iar la 11 iunie 1933 avea loc prima transmisie în direct a unui meci de fotbal (România - Iugoslavia). Numărul abonaţilor radio din România în 1935 abia atingea proporţia de 1% din populaţie. Un fapt consemnat de registru de rapoarte asupra emisiunilor difuzate zilnic este cel de la 21 septembrie 1939, când opt legionari înarmaţi au pătruns în se­diul Societăţii Române de Radiodifuziune şi au anunţat la microfon asasinarea primului-ministru Armand Călinescu. Funeraliile primului-ministru au fost transmise în direct pe postul de radio.
La 10 februarie 1938 se instaura dictatura regală. Noul regim va determina restructurări atât în programele de radio, cât şi în administrarea societăţii. Casa Regală a României se bucurase de o prezenţă apreciabilă în programele Radiodifuziunii. În revistele de radio ale vremii, reprezentanţii Casei Regale şi Castelul Peleş erau frecvent prezentaţi în articole şi fotografii. Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i-au fost dedicate zile speciale la Radio însoţite în revistele de radio de fotografii şi articole speciale.
Dar Carol al II-lea a avut cea mai consistentă prezenţă la Radio, având în vedere şi apetitul său pentru prezenţa publică, dar mai ales datorită instalării dictaturii regale. Materialele aflate în Arhiva Societăţii Române de Radio­difuziune sunt importante şi sub aspectul modalităţilor de construire a cultului personalităţii în epoca dictaturii regale.
La 18 iulie 1938 înceta să bată inima Reginei Maria. Radiodifuziunea Română a fost ecoul durerii şi emoţiei ce a cuprins întreaga ţară. În semn de doliu, programul radioului a fost modificat pe toată perioada premergătoare funeraliilor. Ne putem imagina impactul acestei transmisiuni, din 1938, azi, când transmisiunile în direct sunt ceva normal.
De asemenea, este bine să nu uităm că marii actori ai României au intrat în inimile şi casele noastre datorită Radioului. Cine poate uita de Teatrul Naţional Radiofo­nic, dar şi de Unda Veselă, care în acest an a pierdut un mem­bru semnificativ, cunoscutul actor Horia Şerbănescu?
Este imposibil să parcurgi istoria acestei instituţii în câteva mii de semne cuprinse într-o pagină de ziar, de aceea este important să ne amintim că Radioul a schimbat de-a lungul timpului foarte multe destine. Istoria ultimilor 80 de ani în România se confundă cu istoria radioului public. Arhiva Radio, constituită în general din înregistrări pe bandă sau pe discuri, are şi o parte de arhivă propriu-zisă care înseamnă documente scrise, fotografii, pentru că radioul, la început, era doar cuvânt rostit, şi nu înregistrat pe bandă, păstrat. Fără trecut şi fără viitor nu existăm.
Radioul împlineşte 82 de ani de viaţă, drept urmare Jurnalul Naţional îi urează La mulţi ani! şi suntem siguri că toţii românii pentru care acesta înseamnă ceva se vor alătura glasului nostru.
Citeşte mai multe despre:   martorii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 800


Mai multe titluri din categorie

Dosarul Microsoft. Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan au primit şpagă de la Dinu Pescariu

Dosarul Microsoft. Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan au primit şpagă de la Dinu Pescariu
Ancheta procurorilor anticorupţie în dosarul licenţelor IT furnizate de Microsoft scoate  la iveală noi detalii inedite. Fostul soţ al Elenei Udrea, afaceristul Dorin Cocoş, a luat o şpagă de “8-9 milioane...

Veste, poveste (32). Un act de eroism

Veste, poveste (32). Un act de eroism
Maistrul Codon a deschis iar caietul, a mai trecut o dată cifrele printre buze, parcă ar fi mâncat seminţe, şi la sfârşit a tras o linie. Apoi ne-a cuprins pe toţi într-o privire satisfăcută, de om sătul, şi...

Maria Lătăreţu, diva restaurantelor bucureştene

Maria Lătăreţu, diva restaurantelor bucureştene
Galerie Foto La 27 septembrie s-au împlinit 42 de ani de când Maria Lătăreţu, privighetoarea muzicii gorjeneşti, a cântat pentru ultima oară pe scenă. La 27 septembrie, 1972, glasul dulce ca susurul izvorului s-a stins pe...

“Iohannis, bun ca bunica lui Bulă în geam”. Decebal Traian Remeş face a o radiografie a situaţiei din PNL

“Iohannis, bun ca bunica lui Bulă în geam”. Decebal Traian Remeş face a o radiografie a situaţiei din PNL
Fostul ministru liberal Decebal Traian Remeş face a o radiografie a situaţiei din PNL. El a comentat pentru Jurnalul Naţional ruperea USL, părăsirea alianţei de către PNL, aderarea partidului la PPE dar,...

Un preot român cu studii la MIT propune schimbarea teoriei lui Einstein. Sărut dreapta, domn’ profesor!

Un preot român cu studii la MIT propune schimbarea teoriei lui Einstein. Sărut dreapta, domn’ profesor!
Galerie Foto Calea spre rai, drumul spre bani (grant ştiinţific) şi formarea găurilor negre“Teoria relativităţii a lui Einstein este incompletă şi trebuie schimbată cu o descriere microscopică în genul aceleia pe care...

„Un serviciu public face performanță!”

„Un serviciu public face performanță!”
Galerie Foto Interviu cu dl Ovidiu Miculescu, președinte-director general al Societății Române de Radio _Jurnalul Național: Dle președinte-director general Ovidiu Miculescu, o regulă în radio și televiziune spune că...

Doctorul Ovidiu Butuc, despre managementul de performanţă şi despre ce înseamnă să fii medic în România de astăzi: ,,Nu putem să tratăm sistemul medical românesc ca şi cum ar fi ultima spiţă de la roată”

Doctorul Ovidiu Butuc, despre managementul de performanţă şi despre ce înseamnă să fii medic în România de astăzi: ,,Nu putem să tratăm sistemul medical românesc ca şi cum ar fi ultima spiţă de la roată”
Este de puţin timp la conducerea Spitalului Clinic Judeţean Mureş, însă şi-a propus să facă din unitatea medicală pe care o conduce prima din ţară. Managerul Ovidiu Butuc susţine că în medicina românească...

Veste, poveste (31). Cum n-am devenit Robert Turcescu

Veste, poveste (31). Cum n-am devenit Robert Turcescu
Vă cer iertare! Am ţinut în sufletul meu, timp de aproape 20 de ani, scurta mea relaţie cu Serviciul Român de Informaţii. Simt că nu mai pot duce această greutate, simt că mă usuc pe dinăuntru, că mor. Am...

Gunoaiele româneşti, scăpate de sub control

Gunoaiele româneşti, scăpate de sub control
România se află pe lista neagră a Comisiei Europene la capitolul deşeuri. Haosul instaurat în instituţiile responsabile cu protecţia mediului a început în noiembrie 2009, când a fost cumpărat programul...

Cum se distrau românii în anii ’30. "Se petrecea mult împreună, la prieteni, în excursii şi la vie" (GALERIE FOTO)

Cum se distrau românii în anii ’30. "Se petrecea mult împreună, la prieteni, în excursii şi la vie" (GALERIE FOTO)
Galerie Foto E toamnă, strugurii copţi se prăvălesc în ţărână. În vii se culeg boabele aurite, ori deja au fost culese. Se face mustul, apare “tulburelul”, de la Cotnari până la Huşi. Cum petreceau oamenii într-o...

Doi hocheişti din naţionala Austriei au jucat o săptămână în România: “Am fost trataţi ca regii”

Doi hocheişti din naţionala Austriei au jucat o săptămână în România: “Am fost trataţi ca regii”
Dacă li s-ar fi spus în martie lui Andre Lakos şi Oliver Setzinger, două dintre vedetele echipei de hochei pe gheaţă a Austriei la Olimpiada de Iarnă de la Soci, că în septembrie vor juca meciuri oficiale în...

Şi-a strâns în braţe tatăl, după 20 de ani

Şi-a strâns în braţe tatăl, după 20 de ani
Carmen a venit din Italia miercuri după-amiază. De la aeroport, a fost dusă cu maşina poliţiei la o şedinţă de consiliere psihologică. Conform regulamentului. Trebuia verificat dacă fata crescută în orfelinat...

Greutatea unor articole de presă într-un dosar de omor

Greutatea unor articole de presă într-un dosar de omor
Profesorul de matematică Gheorghe Cernat (58 de ani) a fost ucis în seara zilei de 25 iunie 2007. Criminalul a intrat peste el în casă, l-a lovit în cap cu un scaun şi l-a înjunghiat apoi, de patru ori, în zona...

Semmeringul bănăţean, ruinat de autorităţi. Cea mai veche linia ferată montană din România este o povară pentru CFR şi politicieni

Semmeringul bănăţean, ruinat de autorităţi. Cea mai veche linia ferată montană din România este o povară pentru CFR şi politicieni
Galerie Foto În iulie 2014, CFR a anunţat că scoate la licitaţie, pentru o închirere pe o perioadă de patru ani, prima cale ferată montană din România, cea dintre Oraviţa şi Anina. Conform anunţului CFR, criteriul de...

Marius Tucă: Trezeşte-mă!

Marius Tucă: Trezeşte-mă!
 Trezeşte-mă când n-a-nceput S-o luăm de la capăt de la început Înainte să te transformi în poezie În Domnişoara Erezie. Trezeşte-mă de la-nceput Când încă somnul este nevăzut Înainte...