x close

Vestigii medievale din apropierea halei centrale din Iaşi

0
Autor: Simina Stan 29 Aug 2009 - 00:00
Vestigii medievale din apropierea halei centrale din Iaşi Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Din 2007, o "groapă" blochează traficul pe Bulevardul Atanasie Panu, din Iaşi, în apropierea Halei Centrale. Bulevardul cu acele conglomerate robuste din beton armat şi din prefabricate, exemple ale formalismului brutal, este imaginea vie a Epocii de Aur, a consecinţelor industrializării forţate şi a colectivizării vieţii sociale.



Blocurile de apartamente ale căror soluţii tehnice, planuri, cu suprafeţe minimale, finisaje uniforme şi elemente decorative exprimă arhitectural obiectivul egalizării sociale, aşa-zisa modernizare.

Această arteră importantă a oraşului contemporan se suprapune peste o fostă stradă din Evul Mediu, iar "groapa" este de fapt un şantier arheologic, şi nu unul oarecare. Săpături profesionale s-au făcut prima dată în anii '70, dar apoi zona a fost tratată neglijent de autorităţile comuniste, fiind demolate clădiri şi construindu-se masiv. Atunci, săpăturile de salvare au pus în evidenţă ruine, precum pivniţele reşedinţei familiei cronicarului Grigore Ureche, care sugerau posibila existenţă a mai multor vestigii medievale. Exista probabilitatea descoperirii unei biserici, a unor case boiereşti sau a unor construcţii civile.

Reluarea explorării subterane preventive, în acelaşi perimetru, în primăvara anului 2007 a confirmat descoperirile anterioare. Cu această ocazie s-au descoperit pivniţele unei reşedinţe boiereşti, cu pereţi în elevaţie, înalţi de 8-9 metri, construite cel mai probabil la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Sub fundaţia acestei clădiri s-a găsit o altă "pivniţă de mari dimensiuni cu ramificaţii, la intrare de 3 metri, iar la interior ajunge până la 3,5 metri înălţime", afirmă domnul Apăvăloaei, cercetător la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din Iaşi, filială a Academiei Române.

Au fost descoperite 11 camere, care făceau parte dintr-o construcţie unitară. Demisolul acesteia are 30 de metri lungime, 12 metri lăţime, iar adâncimea fundaţiei atinge 6 metri, exceptând pivniţa recent descoperită. Doamna arheolog Stela Cheptea împreună cu echipa sa s-au ocupat de acest sit. "Construcţia este importantă pentru istoria urbană, deoarece obiective de acest fel nu s-au păstrat la Iaşi, în forme nealterate. Cercetarea trebuie continuată. Eu am obligaţia să scot la lumină şi să datez, nimic mai mult. Aş vrea să fie păstrată, iar ruinele să fie funcţionale, adică în pasaj să fie şi obiective comerciale.

În acest fel, şi Primăria şi-ar mai recupera din fondurile investite. Se poate renunţa la 1-1,5 metri dintr-o zonă a vestigiilor, dacă o impune construcţia pasajului. Este spaţiu suficient pentru el", afirmă doamna Cheptea.

Situate nu departe de fosta curte domnească a Moldovei, zidurile aparţin cu siguranţă unei reşedinţe boiereşti, întrucât în acea perioadă numai acestea erau construite pe fundaţii din piatră şi aşezate pe pivniţe boltite, încăpătoare. Camerele aveau ferestre mici, iar pereţii erau probabil decoraţi cu faianţă otomană. Ulterior, reşedinţa boierească a fost transformată în casă negustorească, zona fiind în secolul al XIX-lea vadul comercial al Iaşiului.

Arheologii declară că nu ştiu când a fost construită, dar o includ la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Până în prezent, se pare că cercetarea datelor disparate din arhive şi din însemnările călătorilor străini este neconcludentă. Au fost găsite monede şi obiecte vechi de 250-300 de ani din materiale de provenienţă orientală (cahle), cât şi occidentală (sticlă de Bohemia).

Doamna arheolog Cheptea şi profesorul univ. Ioan Caproşu au teorii diferite. "Vestigiile fac parte dintr-o casă boierească de piatră care a avut mai multe etape de construcţie. Clădirea a avut trei faze. Am găsit piatră din secolul al XIX-lea, dar sunt şi dovezi mai vechi cu două secole. Ştim că a fost funcţională până în secolul al XX-lea doar partea de nord. Se pare că a fost parterul unei clădiri care a fost locuită şi în secolele trecute. (...) În cazul locuinţei şi în cazul pivniţelor s-au efectuat mai multe modificări o dată cu timpul.

În plus, în timpul demolărilor din anii '70, fundaţia casei, care este de la mijlocul secolului al XIX-lea, s-a surpat şi a acoperit o mare parte din pivniţă", declara doamna Cheptea în 2007. Profesorul Ioan Caproşu afirma că vestigiile reprezintă parterul unui han. "Erau trei hanuri în zonă. Acesta este unul dintre cele trei. Mai este o galerie asemănătoare în zona Bisericii Catolice şi una la Biserica Barnovschi."

Iaşiul, "capitală culturală" a României, a păstrat puţin, cu excepţia bisericilor, din oraşul medieval. Numărul monumentelor civile medievale este extrem de redus, fiind adesea necesar efortul imaginaţiei. Astfel de clădiri au o mare valoare pentru identitatea culturală locală. Unele au fost distruse de trecerea timpului, de sistematizarea comunistă sau de modernizarea de după 1989, iar o descoperire ca aceasta este rară.




MONUMENTUL SAU PASAJUL?
Două lumi, complet separate şi diferite, oraşul vechi şi oraşul comunist. Pot ele să se îmbine într-o experienţă urbană valabilă? Ruinele de la Hala Centrală ar putea reprezenta delimitarea de arhitectura comunistă. Ideal ar fi fost ca în acest perimetru să se facă de mult timp explorări arheologice sistematice, în cadrul unui amplu proiect urbanistic. Mulţumitor ar fi fost abordarea unui concept arhitectural inovator şi, de ce nu, crearea unui spaţiu verde într-o mare de beton.

Iniţial, înaintea descoperirii, pasajul subteran urma să regularizeze traficul pietonal şi predevea spaţii comerciale. Proiectul aprobat ulterior, în noiembrie 2007, "este de două ori mai mare, adică va avea în plus 860 de metri pătraţi, vor fi montaţi piloni adiţionali de susţinere în jurul ruinelor, forma pasajului nu va mai fi pătrată, ci rectangulară".

La aceasta se vor adăuga spaţii comerciale pentru amortizarea investiţiei. Dacă, iniţial, costurile erau de 45 miliarde de lei (4,5 milioane RON), acestea vor creşte la 70 miliarde de lei (7 milioane de lei). Dar funcţiunea viitoare a vestigiilor nu este nici după doi ani clară. Poate o galerie de artă modernă, un spaţiu cultural multifuncţional, cu elemente de limbaj ale epocii digitale care să excludă spaţii comerciale ce există din abudenţă în jur, la Hala Centrală Shoping Center pe trei niveluri şi la 200 m în Moldova Mall.

Cert este că nu a existat un concurs de arhitectură, ci o licitaţie la care s-a prezentat o singură firmă, MVM Construct SRL Iaşi, a inginerului Victor Molocea, iar conceptul pasajului îi aparţine arhitectei Ruxandra Gâlea.

În zona bogată în astfel de vestigii se construieşte masiv, este vorba de controversatul proiect Palas, de Moldova Mall, de Hotelul Europa, deşi este destul teren în alte părţi pentru a construi. Însă nici hipertrofiatul proiect Palas, nici Hotelul Europa cu pereţii săi cortină sau Moldova Mall nu reprezintă un potenţial turistic, trecutul oraşului, da. Din păcate, problemele oraşelor postcomuniste sunt rezolvate într-un mod ce ţine mai mult de politică decât de profesiunea de arhitect sau urbanist.

La întrebarea ce este mai important, pasajul sau trecutul Iaşiului, răspunsul este pasajul, monumentul va înfrumuseţa probabil accesul către piaţa oraşului sau către Shopping Center.

SHOPPING CENTER
Dominat de construcţiile din beton armat şi prefabricate, noul centru social administrativ al Iaşiului avea bineînţeles marele magazin universal, centru comercial şi de alimentaţie publică care evidenţia "prefacerile social-economice din ţările socialiste, dezvoltarea industriei şi urbanizarea masivă". Deschis în 1977, fusese construit pe fundaţiile Halei ridicate în 1900, a fost reabilitat în 2000, devenind Hala Centrală Shopping Center. Acest spaţiu comercial este structurat pe trei niveluri, fiecare cu o suprafaţă de vânzare de peste 1.500 de metri pătraţi. În imediata apropiere, în subteran este cea mai mare piaţă agroalimentară din oraş, cu o suprafaţă de 6.200 metri pătraţi.

Complexul are în total peste 200 de locuri de parcare.
În subteranul acestei zone a Iaşiului, demolată în perioada comunismului, sunt relicve medievale ale unei lumi pierdute, înghiţită de timp, care dacă ar fi puse în valoare conform altor exemple contemporane ar oferi o pată de culoare într-o mare de beton armat.
Citeşte mai multe despre:   iasi,   clădiri de patrimoniu,   sit arheologic

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 2956


Mai multe titluri din categorie

O PROFEȚIE de acum 2500 de ani zguduie lumea. DISTRUGEREA SIRIEI de către STATUL ISLAMIC, prezisă într-un capitol din VECHIUL TESTAMENT

O PROFEȚIE de acum 2500 de ani zguduie lumea. DISTRUGEREA SIRIEI de către STATUL ISLAMIC, prezisă într-un capitol din VECHIUL TESTAMENT
 Valul de refugiați sirieni care a copleșit Europa, în urma intensificării acțiunilor Statului Islamic în Orientul Mijlociu, a readus în atenție un verset din Vechiul Testament despre care se crede că...

Reţetă clasică de MAGIUN DE PRUNE

Reţetă clasică de MAGIUN DE PRUNE
Pentru cei sau cele care îşi pun conserve peste iarnă, acum este momentul în care începe sezonul preparării magiunului din prune. Prunele s-au copt, iar pentru că a fost o vară secetoasă magiunul din acest an...

10 priveliști uluitoare de la mare altitudine care iti vor taia respiratia (GALERIE FOTO)

10 priveliști uluitoare de la mare altitudine care iti vor taia respiratia (GALERIE FOTO)
Galerie Foto Cotidianul spaniol ElMundo a realizat o listă a celor mai impresionante 10 priveliști din lume. România se află în acest top. Despre ce locație credeți că este vorba?HUAYNA PICCHU (PERÚ)Cunoscut și sub...

SINAXAR. Sf. Ierarhi Varlaam mitropolitul Moldovei şi Ioan de la Râşca şi Secu episcopul Romanului. Doi sfinţi români spre cinstită pomenire

SINAXAR. Sf. Ierarhi Varlaam mitropolitul Moldovei şi Ioan de la Râşca şi Secu episcopul Romanului. Doi sfinţi români spre cinstită pomenire
 Pe data de 30 august, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Mitropolitului Varlaam. Acesta s-a nascut in jurul anului 1590. Numele sau de botez a fost Vasile. Provenind dintr-o familie de razesi, care se numea...

Plăcintă de o tonă, marca Elena Timofte, la Festivalul Plăcintelor din Capitală

Plăcintă de o tonă, marca Elena Timofte, la Festivalul Plăcintelor din Capitală
Galerie Foto Elena Timofte, botoşăneanca binecunoscută deja ca responsabilă pentru cele mai dulci recorduri tradiţionale româneşti, a copt astăzi plăcinta uriaşă: o delicatesă tricoloră de 1.000 de kilograme şi 20 de...

Rețeta zilei de sâmbătă. Pește pe cărbuni (rețeta lui Radu Anton Roman)

Rețeta zilei de sâmbătă. Pește pe cărbuni (rețeta lui Radu Anton Roman)
Se împlinește astăzi un deceniu de când acela pe care ne-am obișnuit să îl numim „patriarhul gastronomiei românești” s-a dus să ceară rețete de la îngeri și să le gătească lor borșul de pește,...

Sinaxar. Tăierea cinstitului cap al Sf. Prooroc Ioan Botezătorul – post

Sinaxar. Tăierea cinstitului cap al Sf. Prooroc Ioan Botezătorul – post
 Pe data de 29 august, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfantul Ioan Botezatorul. Acesta s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a semintiei lui...

Descoperă România cu rulota! Trei locuri de popas

Descoperă România cu rulota! Trei locuri de popas
Galerie Foto Ne aflăm la final de vară, dar perioada vacanțelor nu s-a încheiat. Mulți români preferă să-și lase concediul pe finalul verii, când temperaturile sunt ceva mai suportabile, iar destinația preferată pare a fi...

Anca Lungu și-a dus fetița la plajă și în Deltă. Prezentatoarea Observatorului de la Antena 1 a fost şi în Bucovina natală

 Anca Lungu și-a dus fetița la plajă și în Deltă. Prezentatoarea Observatorului de la Antena 1 a fost şi în Bucovina natală
Galerie Foto Nu trece vară fără ca Anca Lungu să își viziteze familia din Bucovina, iar în această vacanță prezentatoarea Observator de la Antena 1 s-a bucurat de cele mai relaxante zile petrecute în Moldova. Turul...

Destinația de weekend 29-30 august 2015

Destinația de weekend 29-30 august 2015
Bregovic, la București Sâmbătă, 29 august, începând cu ora 18.00, la Arenele Ro- mane din Capitală are loc prima ediție a festivalului intercultural „Baro Foro”. Principalul invitat al evenimentului este...

Invenție-minune: cămașa în care nu transpiri

Invenție-minune: cămașa în care nu transpiri
Compania americană Ministry of Supply a anunțat inventarea cămășii în care nu transpiri. Este vorba de un nou tip de material, iar cercetătorii s-au inspirat de la tehnologia folosită de NASA pentru a dezvolta...

Conserve pentru iarnă. REȚETE pentru gogoșari murați cu conopidă și vinete marinate

Conserve pentru iarnă. REȚETE pentru gogoșari murați cu conopidă și vinete marinate
Gogoșari cu conopidăIngrediente: 1 kg gogoşari, 1 kg conopidă, 0,5 l oţet, 1 l apă, 250 g zahăr, foi de dafin, boabe de piper, 100 g hrean, 2 frunze ţelină. Preparare: Gogoşarii se spală şi se taie în sfert...

Ce spune Elenea Udrea despre despărţirea de iubitul său

Ce spune Elenea Udrea despre despărţirea de iubitul său
Presa mondenă scrie că Elena Udrea s-ar fi despărţit de iubitul ei, Valentin. Fostul ministru al Turismului şi Valentin Chifu s-au întâlnit prima oară în 2013, însă cei doi nu s-au afişat în public... până...

Rețeta zilei de vineri. Zamă de „păstări” (rețeta bunicii)

Rețeta zilei de vineri. Zamă de „păstări” (rețeta bunicii)
Copilăria mea era plină de regionalisme. Asta și pentru că vacanțele școlare mi le-am petrecut în satele bunicilor, despărțite doar de apa Tazlăului, peste care fusese aruncată o punte lată, susținută de...

Rețeta zilei de joi. Rulouri cu nuci

Rețeta zilei de joi. Rulouri cu nuci
Imediat după cel dintâi mare război, la Ministerul Școalelor, ajungea inspectoarea Învățământului gospodăresc consoarta generalului Dobrescu. Maria Dobrescu. Făcuse școli înalte de menaj la Freibourg, în...