x close

Vestigii medievale din apropierea halei centrale din Iaşi

0
Autor: Simina Stan 29 Aug 2009 - 00:00
Vestigii medievale din apropierea halei centrale din Iaşi Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Din 2007, o "groapă" blochează traficul pe Bulevardul Atanasie Panu, din Iaşi, în apropierea Halei Centrale. Bulevardul cu acele conglomerate robuste din beton armat şi din prefabricate, exemple ale formalismului brutal, este imaginea vie a Epocii de Aur, a consecinţelor industrializării forţate şi a colectivizării vieţii sociale.



Blocurile de apartamente ale căror soluţii tehnice, planuri, cu suprafeţe minimale, finisaje uniforme şi elemente decorative exprimă arhitectural obiectivul egalizării sociale, aşa-zisa modernizare.

Această arteră importantă a oraşului contemporan se suprapune peste o fostă stradă din Evul Mediu, iar "groapa" este de fapt un şantier arheologic, şi nu unul oarecare. Săpături profesionale s-au făcut prima dată în anii '70, dar apoi zona a fost tratată neglijent de autorităţile comuniste, fiind demolate clădiri şi construindu-se masiv. Atunci, săpăturile de salvare au pus în evidenţă ruine, precum pivniţele reşedinţei familiei cronicarului Grigore Ureche, care sugerau posibila existenţă a mai multor vestigii medievale. Exista probabilitatea descoperirii unei biserici, a unor case boiereşti sau a unor construcţii civile.

Reluarea explorării subterane preventive, în acelaşi perimetru, în primăvara anului 2007 a confirmat descoperirile anterioare. Cu această ocazie s-au descoperit pivniţele unei reşedinţe boiereşti, cu pereţi în elevaţie, înalţi de 8-9 metri, construite cel mai probabil la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Sub fundaţia acestei clădiri s-a găsit o altă "pivniţă de mari dimensiuni cu ramificaţii, la intrare de 3 metri, iar la interior ajunge până la 3,5 metri înălţime", afirmă domnul Apăvăloaei, cercetător la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din Iaşi, filială a Academiei Române.

Au fost descoperite 11 camere, care făceau parte dintr-o construcţie unitară. Demisolul acesteia are 30 de metri lungime, 12 metri lăţime, iar adâncimea fundaţiei atinge 6 metri, exceptând pivniţa recent descoperită. Doamna arheolog Stela Cheptea împreună cu echipa sa s-au ocupat de acest sit. "Construcţia este importantă pentru istoria urbană, deoarece obiective de acest fel nu s-au păstrat la Iaşi, în forme nealterate. Cercetarea trebuie continuată. Eu am obligaţia să scot la lumină şi să datez, nimic mai mult. Aş vrea să fie păstrată, iar ruinele să fie funcţionale, adică în pasaj să fie şi obiective comerciale.

În acest fel, şi Primăria şi-ar mai recupera din fondurile investite. Se poate renunţa la 1-1,5 metri dintr-o zonă a vestigiilor, dacă o impune construcţia pasajului. Este spaţiu suficient pentru el", afirmă doamna Cheptea.

Situate nu departe de fosta curte domnească a Moldovei, zidurile aparţin cu siguranţă unei reşedinţe boiereşti, întrucât în acea perioadă numai acestea erau construite pe fundaţii din piatră şi aşezate pe pivniţe boltite, încăpătoare. Camerele aveau ferestre mici, iar pereţii erau probabil decoraţi cu faianţă otomană. Ulterior, reşedinţa boierească a fost transformată în casă negustorească, zona fiind în secolul al XIX-lea vadul comercial al Iaşiului.

Arheologii declară că nu ştiu când a fost construită, dar o includ la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Până în prezent, se pare că cercetarea datelor disparate din arhive şi din însemnările călătorilor străini este neconcludentă. Au fost găsite monede şi obiecte vechi de 250-300 de ani din materiale de provenienţă orientală (cahle), cât şi occidentală (sticlă de Bohemia).

Doamna arheolog Cheptea şi profesorul univ. Ioan Caproşu au teorii diferite. "Vestigiile fac parte dintr-o casă boierească de piatră care a avut mai multe etape de construcţie. Clădirea a avut trei faze. Am găsit piatră din secolul al XIX-lea, dar sunt şi dovezi mai vechi cu două secole. Ştim că a fost funcţională până în secolul al XX-lea doar partea de nord. Se pare că a fost parterul unei clădiri care a fost locuită şi în secolele trecute. (...) În cazul locuinţei şi în cazul pivniţelor s-au efectuat mai multe modificări o dată cu timpul.

În plus, în timpul demolărilor din anii '70, fundaţia casei, care este de la mijlocul secolului al XIX-lea, s-a surpat şi a acoperit o mare parte din pivniţă", declara doamna Cheptea în 2007. Profesorul Ioan Caproşu afirma că vestigiile reprezintă parterul unui han. "Erau trei hanuri în zonă. Acesta este unul dintre cele trei. Mai este o galerie asemănătoare în zona Bisericii Catolice şi una la Biserica Barnovschi."

Iaşiul, "capitală culturală" a României, a păstrat puţin, cu excepţia bisericilor, din oraşul medieval. Numărul monumentelor civile medievale este extrem de redus, fiind adesea necesar efortul imaginaţiei. Astfel de clădiri au o mare valoare pentru identitatea culturală locală. Unele au fost distruse de trecerea timpului, de sistematizarea comunistă sau de modernizarea de după 1989, iar o descoperire ca aceasta este rară.




MONUMENTUL SAU PASAJUL?
Două lumi, complet separate şi diferite, oraşul vechi şi oraşul comunist. Pot ele să se îmbine într-o experienţă urbană valabilă? Ruinele de la Hala Centrală ar putea reprezenta delimitarea de arhitectura comunistă. Ideal ar fi fost ca în acest perimetru să se facă de mult timp explorări arheologice sistematice, în cadrul unui amplu proiect urbanistic. Mulţumitor ar fi fost abordarea unui concept arhitectural inovator şi, de ce nu, crearea unui spaţiu verde într-o mare de beton.

Iniţial, înaintea descoperirii, pasajul subteran urma să regularizeze traficul pietonal şi predevea spaţii comerciale. Proiectul aprobat ulterior, în noiembrie 2007, "este de două ori mai mare, adică va avea în plus 860 de metri pătraţi, vor fi montaţi piloni adiţionali de susţinere în jurul ruinelor, forma pasajului nu va mai fi pătrată, ci rectangulară".

La aceasta se vor adăuga spaţii comerciale pentru amortizarea investiţiei. Dacă, iniţial, costurile erau de 45 miliarde de lei (4,5 milioane RON), acestea vor creşte la 70 miliarde de lei (7 milioane de lei). Dar funcţiunea viitoare a vestigiilor nu este nici după doi ani clară. Poate o galerie de artă modernă, un spaţiu cultural multifuncţional, cu elemente de limbaj ale epocii digitale care să excludă spaţii comerciale ce există din abudenţă în jur, la Hala Centrală Shoping Center pe trei niveluri şi la 200 m în Moldova Mall.

Cert este că nu a existat un concurs de arhitectură, ci o licitaţie la care s-a prezentat o singură firmă, MVM Construct SRL Iaşi, a inginerului Victor Molocea, iar conceptul pasajului îi aparţine arhitectei Ruxandra Gâlea.

În zona bogată în astfel de vestigii se construieşte masiv, este vorba de controversatul proiect Palas, de Moldova Mall, de Hotelul Europa, deşi este destul teren în alte părţi pentru a construi. Însă nici hipertrofiatul proiect Palas, nici Hotelul Europa cu pereţii săi cortină sau Moldova Mall nu reprezintă un potenţial turistic, trecutul oraşului, da. Din păcate, problemele oraşelor postcomuniste sunt rezolvate într-un mod ce ţine mai mult de politică decât de profesiunea de arhitect sau urbanist.

La întrebarea ce este mai important, pasajul sau trecutul Iaşiului, răspunsul este pasajul, monumentul va înfrumuseţa probabil accesul către piaţa oraşului sau către Shopping Center.

SHOPPING CENTER
Dominat de construcţiile din beton armat şi prefabricate, noul centru social administrativ al Iaşiului avea bineînţeles marele magazin universal, centru comercial şi de alimentaţie publică care evidenţia "prefacerile social-economice din ţările socialiste, dezvoltarea industriei şi urbanizarea masivă". Deschis în 1977, fusese construit pe fundaţiile Halei ridicate în 1900, a fost reabilitat în 2000, devenind Hala Centrală Shopping Center. Acest spaţiu comercial este structurat pe trei niveluri, fiecare cu o suprafaţă de vânzare de peste 1.500 de metri pătraţi. În imediata apropiere, în subteran este cea mai mare piaţă agroalimentară din oraş, cu o suprafaţă de 6.200 metri pătraţi.

Complexul are în total peste 200 de locuri de parcare.
În subteranul acestei zone a Iaşiului, demolată în perioada comunismului, sunt relicve medievale ale unei lumi pierdute, înghiţită de timp, care dacă ar fi puse în valoare conform altor exemple contemporane ar oferi o pată de culoare într-o mare de beton armat.
Citeşte mai multe despre:   iasi,   clădiri de patrimoniu,   sit arheologic

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1953


Mai multe titluri din categorie

Poveștile Ancorei. Sărmăluțele de pește, între sacru și profan

Poveștile Ancorei. Sărmăluțele de pește, între sacru și profan
 Cu numai vreo două săptămâni în urmă, s-a-ntâmplat să fac mai multe popasuri prin mănăstirile din Oltenia de sub munte. Şi pentru că atunci când eşti pelerin şi nimereşti la mănăstire, la...

Poveștile Ancorei. De Ignat, cu peștele-n afumătoare...

Poveștile Ancorei. De Ignat, cu peștele-n afumătoare...
Dacă-i decembrie și s-apropie capătul anului, două-ntâmplări – cu accente gurmande – nu vor lipsi din calendar: Ignatul și Crăciunul. Cu toate bucatele lor de poveste. Dar... godăceii greu își află drum...

Poveștile Ancorei. Fericirea vine Luni

Poveștile Ancorei. Fericirea vine Luni
Galerie Foto 15 decembrie 2014Va fi intuneric afara cat sa inceapa povestea. Focul va arde in semineu, vei furisa privirea prin ferestrele mari catre lac si padure. Nici nu vei crede ca te afli in mijloc de Bucuresti, ci intr-un...

Poveştile Ancorei. Din vremea când parlamentul hotăra de câte ori pe săptămână să mănânci somon...

Poveştile Ancorei. Din vremea când parlamentul hotăra de câte ori pe săptămână să mănânci somon...
Înainte de a vă invita din nou la un prânz (ori la o cină) la Cherhanaua Ancora, să vă istorisesc ceva... În secolul al XIX-lea, apele teritoriale ale Scoţiei erau pline de somoni, iar vasele de pescuit se...

POVEŞTILE ANCOREI: Un calcan și o “turbotieră”

POVEŞTILE ANCOREI: Un calcan și o “turbotieră”
Trecem pragul dintr-un anotimp în altul, bucurându-ne de dezlegările la pește ale fiecărui sfârșit de săptămână. De ziua cea curată a Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor. De ziua cea sfântă a...

Facebook-ul la vremea despărțirii dintre Mihaela Rădulescu - Dani Oțil. Mesaje și reacții

Facebook-ul la vremea despărțirii dintre Mihaela Rădulescu - Dani Oțil. Mesaje și reacții
Mihaela Rădulescu și Dani Oțil au avut un schimb de mesaje pe Facebook, prin care au trecut, și pentru public, relația pe care au avut-o la timpul trecut. Dani Oțil a publicat pe contul său un mesaj extrem de...

A fost desemnat CEL MAI SEXY BĂRBAT în viaţă! Este australian, are 31 de ani şi este căsătorit cu actriţa Elsa Pataky

A fost desemnat CEL MAI SEXY BĂRBAT în viaţă!  Este australian, are 31 de ani şi este căsătorit cu actriţa Elsa Pataky
Galerie Foto Starul din 'Thor' (2011), actorul australian Chris Hemsworth, a fost desemnat marţi de către revista People 'cel mai sexy bărbat în viaţă' în cadrul unei transmisiuni live a talk-show-ului de seară 'Jimmy...

Lumea pătrăţelelor de fericire, în pericol! Ciocolata ar putea deveni un lux până în 2020

Lumea pătrăţelelor de fericire, în pericol! Ciocolata ar putea deveni un lux până în 2020
Lumea pătrăţelelor de fericire ar putea să nu mai existe până în anul 2020, după ce producătorii se luptă să ţină pasul cu cererea care se află în continuă creştere.Grupul elveţian Barry Callebaut a...

Poveștile Ancorei. Barbunul și învățații din antica Romă

Poveștile Ancorei. Barbunul și învățații din antica Romă
„Nimic nu e mai frumos decât un barbun care moare! Ultima lui respirație, ultima zbatere îl face să fie de un roșu aprins. (...) Între viață și moarte, există o gradație a culorii, în nuanțe subtile. Mai...

Nicoleta Svârlefus şi Astrocafe.ro te invită în tabăra de Creaţie şi ReCreaţie Conştientă: A FI şi A PRIMI TOT ce EŞTI

Nicoleta Svârlefus şi Astrocafe.ro te invită în tabăra de Creaţie şi ReCreaţie Conştientă: A FI şi A PRIMI TOT ce EŞTI
În perioada: 11-15 decembrie 2014 revenim cu o tabără nouă, la final de an, care să te sprijine să te dăruieşti tu, ţie, în totalitate. E ca un dar pe care ţi-l faci de Crăciun, acela de a te primi exact aşa...

Bono de la U2, urmărit de ghinioane. După ce a fost la un pas să cadă din avion, urmează să fie operat după un accident de bicicletă

Bono de la U2, urmărit de ghinioane. După ce a fost la un pas să cadă din avion, urmează să fie operat după un accident de bicicletă
Bono, liderul formaţiei U2, este urmărit de ghinioane. După ce săptămâna trecută a avut parte de un zbor cu peripeţii, solistul urmează să fie operat după ce a căzut de pe bicicletă în Central Park din New...

Sfaturile specialiştilor pentru a proteja o casa neterminată pe timp de iarnă

Sfaturile specialiştilor pentru a proteja o casa neterminată pe timp de iarnă
Specialiştii în construcţii spun că, în cazul în care nu este protejată corespunzător pe timp de iarnă, o construcţie va necesita reparaţii în primăvară, reparaţii pentru care proprietarul va plăti sume...

Bono, de la U2, a păcălit moartea. Avionul cu care călătorea a pierdut o uşă în zbor!

Bono, de la U2, a păcălit moartea. Avionul cu care călătorea a pierdut o uşă în zbor!
Bono, solistul trupei U2, a trecut prin momente de groază, miercuri, când se afla într-un avion privat cu destinaţia Berlin.Bono şi patru prieteni călătoreau de la Dublin, Irlanda, către Berlin, cu un avion priva...

Reportajele „În premieră cu Carmen Avram” schimbă destine

Reportajele „În premieră cu Carmen Avram” schimbă destine
În urma materialului difuzat de „În premieră cu Carmen Avram”, despre viaţa copiilor bolnavi de cancer şi lipsa aparatelor necesare pentru diagnostic şi tratament de la Institutul Oncologic Bucureşti,...

Noile tipuri de alimente modificate genetic: Roşiile cu gust de lămâie şi peştii fluorescenţi

Noile tipuri de alimente modificate genetic: Roşiile cu gust de lămâie şi peştii fluorescenţi
Cercetătorii au reuşit să modifice diferite animale şi plante pentru a le îmbunătăţi performanţele oferite deja de natură. Astfel, au fost inventaţi porcii ecologici, roşiile cu gust de lămâie sau peştii...