x close

Vestigii medievale din apropierea halei centrale din Iaşi

0
Autor: Simina Stan 29 Aug 2009 - 00:00
Vestigii medievale din apropierea halei centrale din Iaşi Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Din 2007, o "groapă" blochează traficul pe Bulevardul Atanasie Panu, din Iaşi, în apropierea Halei Centrale. Bulevardul cu acele conglomerate robuste din beton armat şi din prefabricate, exemple ale formalismului brutal, este imaginea vie a Epocii de Aur, a consecinţelor industrializării forţate şi a colectivizării vieţii sociale.



Blocurile de apartamente ale căror soluţii tehnice, planuri, cu suprafeţe minimale, finisaje uniforme şi elemente decorative exprimă arhitectural obiectivul egalizării sociale, aşa-zisa modernizare.

Această arteră importantă a oraşului contemporan se suprapune peste o fostă stradă din Evul Mediu, iar "groapa" este de fapt un şantier arheologic, şi nu unul oarecare. Săpături profesionale s-au făcut prima dată în anii '70, dar apoi zona a fost tratată neglijent de autorităţile comuniste, fiind demolate clădiri şi construindu-se masiv. Atunci, săpăturile de salvare au pus în evidenţă ruine, precum pivniţele reşedinţei familiei cronicarului Grigore Ureche, care sugerau posibila existenţă a mai multor vestigii medievale. Exista probabilitatea descoperirii unei biserici, a unor case boiereşti sau a unor construcţii civile.

Reluarea explorării subterane preventive, în acelaşi perimetru, în primăvara anului 2007 a confirmat descoperirile anterioare. Cu această ocazie s-au descoperit pivniţele unei reşedinţe boiereşti, cu pereţi în elevaţie, înalţi de 8-9 metri, construite cel mai probabil la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Sub fundaţia acestei clădiri s-a găsit o altă "pivniţă de mari dimensiuni cu ramificaţii, la intrare de 3 metri, iar la interior ajunge până la 3,5 metri înălţime", afirmă domnul Apăvăloaei, cercetător la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din Iaşi, filială a Academiei Române.

Au fost descoperite 11 camere, care făceau parte dintr-o construcţie unitară. Demisolul acesteia are 30 de metri lungime, 12 metri lăţime, iar adâncimea fundaţiei atinge 6 metri, exceptând pivniţa recent descoperită. Doamna arheolog Stela Cheptea împreună cu echipa sa s-au ocupat de acest sit. "Construcţia este importantă pentru istoria urbană, deoarece obiective de acest fel nu s-au păstrat la Iaşi, în forme nealterate. Cercetarea trebuie continuată. Eu am obligaţia să scot la lumină şi să datez, nimic mai mult. Aş vrea să fie păstrată, iar ruinele să fie funcţionale, adică în pasaj să fie şi obiective comerciale.

În acest fel, şi Primăria şi-ar mai recupera din fondurile investite. Se poate renunţa la 1-1,5 metri dintr-o zonă a vestigiilor, dacă o impune construcţia pasajului. Este spaţiu suficient pentru el", afirmă doamna Cheptea.

Situate nu departe de fosta curte domnească a Moldovei, zidurile aparţin cu siguranţă unei reşedinţe boiereşti, întrucât în acea perioadă numai acestea erau construite pe fundaţii din piatră şi aşezate pe pivniţe boltite, încăpătoare. Camerele aveau ferestre mici, iar pereţii erau probabil decoraţi cu faianţă otomană. Ulterior, reşedinţa boierească a fost transformată în casă negustorească, zona fiind în secolul al XIX-lea vadul comercial al Iaşiului.

Arheologii declară că nu ştiu când a fost construită, dar o includ la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Până în prezent, se pare că cercetarea datelor disparate din arhive şi din însemnările călătorilor străini este neconcludentă. Au fost găsite monede şi obiecte vechi de 250-300 de ani din materiale de provenienţă orientală (cahle), cât şi occidentală (sticlă de Bohemia).

Doamna arheolog Cheptea şi profesorul univ. Ioan Caproşu au teorii diferite. "Vestigiile fac parte dintr-o casă boierească de piatră care a avut mai multe etape de construcţie. Clădirea a avut trei faze. Am găsit piatră din secolul al XIX-lea, dar sunt şi dovezi mai vechi cu două secole. Ştim că a fost funcţională până în secolul al XX-lea doar partea de nord. Se pare că a fost parterul unei clădiri care a fost locuită şi în secolele trecute. (...) În cazul locuinţei şi în cazul pivniţelor s-au efectuat mai multe modificări o dată cu timpul.

În plus, în timpul demolărilor din anii '70, fundaţia casei, care este de la mijlocul secolului al XIX-lea, s-a surpat şi a acoperit o mare parte din pivniţă", declara doamna Cheptea în 2007. Profesorul Ioan Caproşu afirma că vestigiile reprezintă parterul unui han. "Erau trei hanuri în zonă. Acesta este unul dintre cele trei. Mai este o galerie asemănătoare în zona Bisericii Catolice şi una la Biserica Barnovschi."

Iaşiul, "capitală culturală" a României, a păstrat puţin, cu excepţia bisericilor, din oraşul medieval. Numărul monumentelor civile medievale este extrem de redus, fiind adesea necesar efortul imaginaţiei. Astfel de clădiri au o mare valoare pentru identitatea culturală locală. Unele au fost distruse de trecerea timpului, de sistematizarea comunistă sau de modernizarea de după 1989, iar o descoperire ca aceasta este rară.




MONUMENTUL SAU PASAJUL?
Două lumi, complet separate şi diferite, oraşul vechi şi oraşul comunist. Pot ele să se îmbine într-o experienţă urbană valabilă? Ruinele de la Hala Centrală ar putea reprezenta delimitarea de arhitectura comunistă. Ideal ar fi fost ca în acest perimetru să se facă de mult timp explorări arheologice sistematice, în cadrul unui amplu proiect urbanistic. Mulţumitor ar fi fost abordarea unui concept arhitectural inovator şi, de ce nu, crearea unui spaţiu verde într-o mare de beton.

Iniţial, înaintea descoperirii, pasajul subteran urma să regularizeze traficul pietonal şi predevea spaţii comerciale. Proiectul aprobat ulterior, în noiembrie 2007, "este de două ori mai mare, adică va avea în plus 860 de metri pătraţi, vor fi montaţi piloni adiţionali de susţinere în jurul ruinelor, forma pasajului nu va mai fi pătrată, ci rectangulară".

La aceasta se vor adăuga spaţii comerciale pentru amortizarea investiţiei. Dacă, iniţial, costurile erau de 45 miliarde de lei (4,5 milioane RON), acestea vor creşte la 70 miliarde de lei (7 milioane de lei). Dar funcţiunea viitoare a vestigiilor nu este nici după doi ani clară. Poate o galerie de artă modernă, un spaţiu cultural multifuncţional, cu elemente de limbaj ale epocii digitale care să excludă spaţii comerciale ce există din abudenţă în jur, la Hala Centrală Shoping Center pe trei niveluri şi la 200 m în Moldova Mall.

Cert este că nu a existat un concurs de arhitectură, ci o licitaţie la care s-a prezentat o singură firmă, MVM Construct SRL Iaşi, a inginerului Victor Molocea, iar conceptul pasajului îi aparţine arhitectei Ruxandra Gâlea.

În zona bogată în astfel de vestigii se construieşte masiv, este vorba de controversatul proiect Palas, de Moldova Mall, de Hotelul Europa, deşi este destul teren în alte părţi pentru a construi. Însă nici hipertrofiatul proiect Palas, nici Hotelul Europa cu pereţii săi cortină sau Moldova Mall nu reprezintă un potenţial turistic, trecutul oraşului, da. Din păcate, problemele oraşelor postcomuniste sunt rezolvate într-un mod ce ţine mai mult de politică decât de profesiunea de arhitect sau urbanist.

La întrebarea ce este mai important, pasajul sau trecutul Iaşiului, răspunsul este pasajul, monumentul va înfrumuseţa probabil accesul către piaţa oraşului sau către Shopping Center.

SHOPPING CENTER
Dominat de construcţiile din beton armat şi prefabricate, noul centru social administrativ al Iaşiului avea bineînţeles marele magazin universal, centru comercial şi de alimentaţie publică care evidenţia "prefacerile social-economice din ţările socialiste, dezvoltarea industriei şi urbanizarea masivă". Deschis în 1977, fusese construit pe fundaţiile Halei ridicate în 1900, a fost reabilitat în 2000, devenind Hala Centrală Shopping Center. Acest spaţiu comercial este structurat pe trei niveluri, fiecare cu o suprafaţă de vânzare de peste 1.500 de metri pătraţi. În imediata apropiere, în subteran este cea mai mare piaţă agroalimentară din oraş, cu o suprafaţă de 6.200 metri pătraţi.

Complexul are în total peste 200 de locuri de parcare.
În subteranul acestei zone a Iaşiului, demolată în perioada comunismului, sunt relicve medievale ale unei lumi pierdute, înghiţită de timp, care dacă ar fi puse în valoare conform altor exemple contemporane ar oferi o pată de culoare într-o mare de beton armat.
Citeşte mai multe despre:   iasi,   clădiri de patrimoniu,   sit arheologic

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 5821


Mai multe titluri din categorie

5 plante de apartament care absorb umiditatea din aer și îți păstrează casa... sănătoasă

5 plante de apartament care absorb umiditatea din aer și îți păstrează casa... sănătoasă
Un mediu cald, cu umiditate în aer, este un teren de reproducere pentru bacterii și mucegai, iar mediul înconjurător poate fi casa ta dacă nu ești atent. Prea multă umiditate interioară poate...

Superlativele mapamondului. Skygarden-ul asiatic, podul transformat de un primar ambiţios într-o minunată grădină suspendată

Superlativele mapamondului. Skygarden-ul asiatic, podul transformat de un primar ambiţios într-o minunată grădină suspendată
Nu mai este un mister faptul că asiaticii sunt printre cei mai ambitioşi oameni din lume, în sensul bun şi constructiv al cuvântului. Dacă în mintea lor se naşte o idee, atunci acestia îşi...

Tort de mere (rețeta Dorinei Vârdea din Alba)

Tort de mere (rețeta Dorinei Vârdea din Alba)
Azi am să vă spun o poveste dulce, din Ardeal, extrasă dintr-o scrisoare primită mai demult de la Dorina Elena Vârdea, de felul ei dintr-un sat din județul Alba: "De mic copil mi-a plăcut zahărul,...

Andreea Răducan este însărcinată

Andreea Răducan este însărcinată
Fosta gimnastă Andreea Răducan, medaliată cu aur la Olimpiada de la Sydney din 2000, a oferit fanilor săi o veste uriașă. În vârstă de 33 de ani, fosta sportivă a anunțat că este...

NAPOLEON Bonaparte e VINOVAT pentru BICARBONATUL DE SODIU din rețeta de MITITEI? Nici nu ți-ai fi imaginat asta!

NAPOLEON Bonaparte e VINOVAT pentru BICARBONATUL DE SODIU din rețeta de MITITEI? Nici nu ți-ai fi imaginat asta!
Mititeii cu bicarbonat de sodiu – scriam și într-o altă intervenție a mea în această pagină – aparțin veacului al XX-lea. Trecuseră deja trei decenii de la „botezul” lor de...

REŢETA ZILEI: Madlene

REŢETA ZILEI: Madlene
Ingrediente: 3 ouă, 120 g zahăr pudră, 100 g unt, 130 gr făină, 1 plic zahăr vanilat, 1 linguriță praf de copt, 1/2 linguriță coajă de lămâie, un praf sare. Decor: zahăr pudră...

Unic pe plaiuri mioritice. Casa atelier din Vulcana

Muzeul ce poartă denumirea Casa-Atelier “Gabriel Popescu” este situat în satul Gura Vulcănii, comuna Vulcana Pandele, județul Dâmbovița. Gabriel Popescu a fost unul dintre cei mai...

Aurelian Temişan, conexiuni dincolo de moarte cu părinţii săi: “Am comunicat de câteva ori cu ei şi m-au liniştit!”

Aurelian Temişan, conexiuni dincolo de moarte cu părinţii săi: “Am comunicat de câteva ori cu ei şi m-au liniştit!”
Este unul dintre cei mai cunoscuţi actori şi cântăreţi de la noi, celebru pentru rolurile sale de comedie, însă în ultimii ani viaţa i-a cam şters zâmbetul de pe buze. Aurelian Temişan...

Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920

Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu necesarul de ingrediente, la restaurantul Caru’ cu bere, apare și azi mult-pârâtul...

Destinația săptămânii. Istanbul, orașul de pe două continente

Destinația săptămânii. Istanbul, orașul de pe două continente
Istanbul este una dintre cele mai fascinante metropole din lume, aflându-se pe două continente, Europa și Asia. Ascunde comori culturale ce se îmbină armonios într-un oraș cu o atmosferă...

O cunoscută cântăreață, nevoită să îşi amâne nunta: „Pe Doru meu îl apucase dorul de ducă!”

O cunoscută cântăreață, nevoită să îşi amâne nunta: „Pe Doru meu îl apucase dorul de ducă!”
Galerie Foto Dacă e sâmbătă după-amiaza, e rândul vedetelor să demonstreze că au o jumătate ideală, alături de care formează cuplul perfect, în cadrul emisiunii „2k1”, difuzată...

Bărbatul ce cele mai drastice modificări ale feței, prezent la Transilvania Tattoo Expo

Bărbatul ce cele mai drastice modificări ale feței, prezent la Transilvania Tattoo Expo
Cel mai modificat om din lume, care şi-a tăiat urechile şi nasul, şi-a introdus implanturi în cap şi şi-a tatuat chiar şi ochii, venezueleanul Henry Rodriguez a ajuns pentru prima dată în Europa, la...

Se schimbă Codul bunelor maniere. Șapte reguli noi de bună purtare

Se schimbă Codul bunelor maniere. Șapte reguli noi de bună purtare
Codul bunelor maniere rămâ­ne cartea sfântă pe care trebuie să o respectăm cu toții când ne gândim la educație și bun-simț. Vremurile s-au schimbat, multe reguli au rămas...

Umplerea borșului de huște (o tradiție românească)

Umplerea borșului de huște (o tradiție românească)
 Multe dintre retetele romanesti pentru începutul mesei se acresc cu... borș. Românul nu este adeptul supelor clare și dulci! Iar dacă vrei să respecți tradiția culinară, să gătești acele retet...

Probleme la începutul căsniciei: “Eram căsătoriţi şi eu o conduceam pe soţia mea acasă la ea şi eu mergeam la mine acasă!”

Probleme la începutul căsniciei: “Eram căsătoriţi şi eu o conduceam pe soţia mea acasă la ea şi eu mergeam la mine acasă!”
Galerie Foto Sunt împreună de aproape patru ani de zile şi au trei copii, băieţelul David, pentru botezul căruia se pregătesc zilelea acestea, dar şi câte o fetiţă fiecare, din casătoriile anterioare, şi se...
Serviciul de email marketing furnizat de