Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste două zile vom trece, din punct de vedere calendaristic, în primăvară. Vremea caldă din această săptămână ne-a făcut să credem că iarna s-a dus. Florinela Georgescu, director executiv în cadrul Adminitraţiei Naţionale de Meteorologie, a precizat la “Interviurile Jurnalul” că în prima decadă a lunii martie vom avea parte de un nou episod specific anotimpului rece.
“Vremea se va încălzi la sfârşitul acesteisăptămâni în aproape toată ţara. Nu vor fi precipitaţii însemnate cantitativ.Să nu ne gândim însă că a venit primăvara. Săptămâna viitoare va urma un episod rece, începând de la 3 martie şi este posibil chiar să apară ninsori. După o iarnă blândă ca aceasta, primăvara adevărată mai are de aşteptat.În luna martie, vremea va fi rece din punct de vedere termic, excepţie făcând doar sudul României, unde temperaturile se vor încadra în valorile normale”, a declarat Georgescu.
Administraţia Naţională de Meteorologie este singura instituţie de la noi din ţară abilitată să întocmească prognoze meteorologice. “Tot ce se spune despre vreme pentru următoarele trei zile se numeşte prognoză. Mai mult de şapte zile nu putem anticipa cum va fi vremea, iar tot ce trece peste acest prag se cheamă estimare. Cerinţa societăţii este aceea de a afla vremea pe o perioadă cât mai lungă de timp, dar nu ne permitem să facemacest lucru pentru mai mult de câteva zile. Mai există şi estimările sezoniere, dar acestea nu ne aparţin, ci sunt preluate de la partenerii noştri din străinătate. Gradul lor de realizare este de 60%.Niciodată nu ne vom planifica concediile în funcţie de estimările sezoniere pentru că nu Putem spune cu exactitate care vor fi zilele frumoase şi care vor fi cele ploioase. Aceste estimări sunt de un real ajutor celor din agricultură sau celor care se ocupă de administrarea debitelor de apă de pe râuri şi din lacurile de acumulare”, a explicat directorul executiv al ANM.
Domnia sa a vorbit şi despre cantităţile de precipitaţii care se vor înregistra în lunile de primăvară. “Martie va fi bogat în precipitaţii. Acelaşi lucru se poate spune şi despre aprilie,dar numai în nord şi centru. Şi luna mai ar putea fi bogată în precipitaţii”.
Condiţii precise
Atunci când se emit atenţionări meteorologice, se ţine cont de valorile înregistrate în condiţii standard. Florinela Georgescu a explicat şi de ce apar diferenţe mari între temperaturile înregistrate la staţiile meteo şi cele afişate în marile aglomerări urbane. “Noi,la staţiile meteo, măsurăm temperatura la doi metri deasupra solului,la umbră, într-un loc bine ventilat şi înconjurat de iarbă.
Temperaturile afişate prin diverse locuri,în oraş, sunt măsurate în alte condiţii,mai ales că temperatura este o relativă care diferă de la un loc la altul”, a declarat Florinela Georgescu.
Directorul executiv al ANM afirmă că în România există foarte mulţi vânători de fenomene extreme cum ar fi tornadele, dar consideră că în ţara noastră, la fel ca în toată Europa, nu se poate discuta despre apariţia unor tornade precum cele din Statele Unite.
“Tornada din 2002, de la Făcăieni, lângă Feteşti, a fost foarte bine documentată de către ANM. Am recunoscut totul pe radar, numai că tornadele, de regulă, se recunosc prin informaţii vizuale.Eu le-aş spune doar tornăduţe pentru că nu se compară cu cele din
Statele Unite”, explică aceasta.
În acest moment,Administraţia Naţională de Meteorologie are un număr de 1.600 de angajaţi în întreaga ţară, iar până la sfârşitul acestui an toate staţiile vor fi autonome. “Suntem într-un proces de modernizare. Aceasta este tendinţa la nivel mondial. Avem însă o bucurie prin faptul că avemdin ce în ce mai mult oameni cu studii superioare.
Staţiile autonome nu sunt însă automate, ceea ce înseamnă că meteorologii nu vor dispărea”, afirmă directorul executiv al ANM.
Florinela Georgescu a vorbit şi despre efectele încălzirii globale. “Anul 2014 a fost cel mai cald din istorie, dar la nivel global. În România efectele de seră sunt mai mici pentru că nu mai avem industrie şi, ca urmare, nu mai poluăm, dar efectul de seră nu se produce la nivel regional, ci la un nivel mult mai mare”.
În ceea ce priveşte “războiul meteorologic”, Georgescu este cât se poate de categorică.“Nu cred că există aşa ceva. Efectele ar fi destul de limitate. Vremea închisă din toamna anului trecut, din noiembrie, a fost pusă de mulţi pe seama ruşilor care ar fi făcut tot ce este posibil pentru a avea parte de vreme bună astfel încât operaţiunile lor din Ucraina să nu fie îngreunate. Nu cred aşa ceva. Vremea închisă de atunci a fost un semn că vom avea parte de o iarnă blândă, aşa cum a fost aceasta”.
