x close

"Bine ca ati ramas, ca avem unde veni!"

0
26 Apr 2004 - 00:00


Majoritatea sasilor din zona Sibiului au emigrat in ultimul sfert de secol. Cei ramasi duc mai departe, singuratici, amintirile unui paradis pierdut. Simpli la vorba, iertatori si neputinciosi, etnicii germani ramasi acasa traiesc la timpul trecut. Pastreaza in ei semetia unor grele incercari si senina tatea credintei ca pot trece peste orice necaz.

RADU TUTUIANU

Intr-o zi cu lumina curata, cand ograzile taceau si casele sasilor din Cisna dioara clipeau adormite, te mirai ca n-ai cui spune "Buna ziua!". Portile uriase, incuiate cu zavoare, storurile, stranse pe ferestre.

Postasul satului nemtesc

Deodata apare postasul. Un sas tanar, voinic, cu obrajii rosii trece pe ulita si trezeste tot satul. Michael Henning priveste lumea cu ochi de cenusa, miopi, si incepe a-ti povesti cum a preluat el posta in 1989. "Pe-atunci era altceva, 300 de abonati care care asteptau ziarul Neuerweick - aproape-n fiecare casa. Dupa ‘90 a inceput declinul, atunci am si albit. Sa vezi ca-n doi ani se schimba tot. Nici napucam sa las ziarul in cutie, ca si pleca-n Germania." Michael face haz de necaz, dar scutura ingrijorat capul cand isi aminteste de iernile din ‘91-’94. "Era de groaza. Pe ulite, numai eu si cainii. Cand intram in curtile oamenilor si dadeam peste urmele pasilor mei, lasate in zapada cu o saptamana in urma, inghetam. Ce rost mai era sa umplu cu ziare tot satul?" Astazi, orasul Cisnadie si satul-strada Cisnadioara reprezinta o exceptie din cauza mediei de varsta a sasilor - 33 de ani, cea mai mica din tara. "Impreuna cu familia mea am ales sa raman. Dar tot timpul, pana-n ‘95, stateam pe valize. Acum prietenii din Germania se bucura de noi: "Bine ca ati ramas, ca avem unde veni"."

"Partidul ti-o dat, Partidul ti-o luat"

Hans Rechert, presedintele Asociatiei Agrare a Vecinatatilor din Apoldu de Sus, se tine bine la 78 de ani. Cu parul alb ca zapada si unghiile curate, taiate ingrijit, taranul sas nu se lasa. Printre locuitorii din Apold, averea lui Hans trece ca fiind mijlocie, desi are 10 ha de pamant - faneata, vie, teren arabil. Prinzand curaj, neamtul cu ochi albastri zice: "Inainte de razboi, Romania producea atatea cereale ca exporta in toata lumea. Dar noi azi importam.

In Germania, nazistii o pus cartela pentru alimente, la noi nu s-a intamplat asa." In 1944, rusii l-au deportat in Ucraina, la minele din Donetk, iar romanii i-au luat casa si averea. "Lagar langa lagar - asa era Rusia. Impreuna cu prizonieri unguri am sapat gropi pentru bazinele de petrol. Foamete, seceta, au murit multi acolo." In ‘49, rusii l-au eliberat si Hans a avut norocul ca a luat un tren cu destinatia Romania. "Colegi de-ai mei au fost urcati in trenuri spre Germania, Polonia. Rusii te aruncau in vagoane, nu conta la ei in ce tara te asteapta familia." Intors acasa, sasul a gasit un nou proprietar pe curtea lui. "Ce vezi aici e tot al meu. Mi-a dat Partidul", i-a zis "colonistul ", si familia nemteasca a primit loc in beci. Mai tarziu, comunistii i-au cerut sa intre in colectiv; doar asa si-a putut recapata casa construita de familia lui. ""Partidul ti-o dat, Partidul ti-o luat", i-am zis, si s-o dus din casa mea."

"Unsren Jesus Christus"

Apoldu de Sus (germ. Grosspold) a fost odinioara sat al sasilor si landlerilor (austrieci luterani). Dar astazi, doua treimi din populat ie e rroma. Restul de 50 de familii - romani si nemti. E duminica si incepe slujba la biserica. Clopotele cheama, orga incepe sa rasufle sunete inaltatoare. Cei 30 de batrani si duzina de tineri se ridica de pe bancile purpurii, din fata altarului. Timpul a incremenit. Si de sub coloane, in toga neagra paseste martial preotul. Predica s-a tinut in limba germana si doar cuvinte precum, "dinamische ", "funktione" sau "Martin Luther" am putut intelege. Un tanar teolog neamt, descendent al unor sasi emigrat i, a primit o distinctie in fata restransei adunari; el vrea sa vina in Apoldu si sa fie preot pentru o comunitate ce se stinge. Femeia de langa tablita cu numerele versetelor plange impresionata, iar vizavi, un sas batran, dichisit cu pardesiu si cravata de functionar, isi stapaneste cu greu tremurul din crestet. "...unsren Jesus Christus " (Al nostru Iisus Hristos), spun la final toti si ies pe rand, femeile si-apoi barbatii. In curte discuta despre candidatul la primaria comunei. "Daca romanii s-ar alia cu nemtii, atunci n-ar iesi primarul tiganilor", se-aud susotelile.

Birtul lui Brukenthal

In satul Nocrih, pe drumul spre Fagaras, chiar in centru afli Casa memoriala a lui Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei (1777-1787); atunci artele si economia au inflorit in Ardeal. Tot ce poti vizita in aceasta cladire e Barul Luna. Proprietarul casei natale a lui Brukenthal e actualul viceprimar. Dumnealui se scuza. "Niciodata nu s-a pus problema sa se faca muzeu aici. Pe vremea comunistilor o fost Casa Tineretului, magazin alimentar, atelier radio-tv."

Tiganii din Nocrih sunt mandri la port. Cu mustati subtiri si lungi, ca de husar, palarii negre, cu boruri cat roata. In ograda saseasca, puradeii trag de-o bicicleta rupta, hambarele mari au putrezit si peretii s-au coscovit. "Pai, eu am cumparat casa de la stat. Am dat 10.000 de marci, dupa ‘89, si-am luat-o. O ingrijesc cum pot, ca-i hardughie mare, da’ ne descurcam. Cu romanii, cu sasii ne-am inteles intotdeauna bine." Urmasi ai slugilor care acompaniau gospoda riile nemtesti, tiganii din Nocrih au azi primarul lor, merg la birtul nobilului Brukenthal si se mai cearta pe teme religioase cu romanii. In rest, doar o sasoaica paralizata mai traieste-n sat.

"Heim und Heimat"

"Camin si patrie". Asa se traduce motto-ul caminuluispital "Dr. Carl Wolff" din Sibiu. Pentru batranii din comunitatea germana sa ajunga aici inseamna o binecuvantare. Programul de fiecare zi decurge dupa ceas: la ora 8 - pranzul, la 11 - plimbarea, la amiaza - pranzul, peste doua ore - cafeaua si prajitura, la 6 seara - cina. Ceasurile cu afisare electronica asigura o buna gestionare a timpului. "Avem multe de facut in fiecare zi. Eu cos, fac mileuri, perne. Barbatii joaca sah, rummy", spune Herta, care se afla aici de 7 ani. Ca fosta invatatoare, chipul ei mai pastreaza severitatea glaciala a unei guvernante. Alaturi, ciuguleste din prajitura cu mere doamna Theresia, fosta croitoreasa. "De fapt, eu am vrut sa fiu ingrijitoare de copii. Dar a trebuit s-o ajut pe mama." Si-aproape ca-i dau lacrimile, vorbeste incet, parca ar mangaia cuvintele. "Tare mult mi-am iubit sotul. E mort. In tinerete era un viteaz, a luptat in trupele SS, in Iugoslavia." Se aduna cate patru octogenari in fata panoului cu portrete si cu degajare se intreaba: "Dintre astia, oare care mai traim? Toti! Ah, nu, doamna a murit iarna trecuta."

Caminul primeste bani de la Biserica Evanghelica, iar pentru a intra aici trebuie sa-ti inscrii dosarul pe o lista de asteptare, si, daca chiar esti batran si neajutorat, ajungi sa ocupi unul dintre cele 106 locuri de cazare. "Salutari la Bucuresti. Mai veniti pe la noi, dar sa va duceti si la alte camine de batrani. O sa intelegeti de ce pana si nemtii din Germania ne invidiaza."

Un forum politic pentru toti germanii Romaniei

Daca in anul 1938, in Romania traiau circa 750.000 de etnici germani, la ultimul recensamant s-au inregistrat 80.000-90.000. Inainte de cel de-al doilea razboi mondial, in Ardeal erau 300.000 de sasi, azi au mai ramas cam 20.000, cu preponderenta varstnici.

Forumul Democratic al Germanilor din Romania (FDGR) este o asociatie a minoritatii germane, organizata pe criterii entice. Infiintat in decembrie 1989, Forumul "depune eforturi pentru a crea premisele politicojuridice, lingvistice, culturale si economice necesare dainuirii pe mai departe a minoritatii germane." Poate fi membru al FDGR orice cetatean roman care se declara a face parte din minoritatea germana, care isi exprima apartenenta la aceasta minoritate prin cunoasterea si folosirea germanei ca limba materna. FDGR participa cu candidati proprii la alegerile parlamentare si locale. Exista organizatii ale Forumului in aproape toate localitat ile din Romania cu o populat ie semnificativa numeric. FDGR are circa 53.000 de membri. Sediul central al FDGR se afla la Sibiu (germ. Hermannstadt).

Experienta emigrarii si a reintoarcerii

Marie Luise Roth-Hoppner, fiica lui Hans Otto Roth, remarcabil reprezentant politic al germanilor in perioada interbelica, s-a restabilit la Sibiu in 1991, unde a infiintat o Asociatie a germanilor reintorsi in Romania. Despre motivele emigrarii, doamna Roth-Hoppner spune ca au fost profesionale, economice si politice. "Am plecat din Romania in ‘69, pentru ca aici nu puteam lucra in meseria pe care mi-o dorisem atat de mult. Situatia materiala a intregii familii era nesigura. Probabilitatea ca la un nou val de arestari sa ajung din nou in puscarie era mare, numele meu fiind deja pe listele Securitatii." Cu greutate s-a integrat in societatea germana, intre oameni care "nu cunosc nimic din ce ti-e drag". Argumentul revenirii in tara natala impreuna cu sotul (hamburghez) a fost "marele dor de casa".

"Va rugam sa ne acceptati, pe noi, cei reveniti de pe alte meleaguri, drept ceea ce suntem: oameni care au recunoscut ca-n alta parte raman niste straini. Noi, toti cei care ne-am intors, credem ca aici ne asteapta multe sarcini. Nica ieri nu este o asa mare nevoie de oameni destoinici si energici ca aici. Nu este aceasta oare o sarcina pentru care merita sa traiesti aici?"

Prietenii s-au departat

Pentru Maria Sonnleitner, situatia a fost mai dificila. "Tata era prizonier. Pe mama si pe noi, fetele, ne-o alungat din casa tiganii. Aruncau hainele, cuferele in strada si mama s-o pus in lada, striga sa-i lase lucrurile in pace. O aruncat-o cu totul." Au locuit o vreme in pivnita casei lor, apoi n-au mai avut voie si au plecat la niste rude. In timp, si-au recuperat intreaga proprietate, incat astazi au iarasi curtea lor, imprejmuita cu ziduri groase ca de cetate. Atat e rau, ca sunt singuri. "Mama are 92 de ani. Iese pe bancuta la poarta, cauta sa intalneasca pe cineva cunoscut. Doar masinile trec. Ieri am intrebat-o "Cu cine-ai vorbit, mama?"" "Cu o femeie, n-o cunosc, dar mi-o zis nacazul ei." "Era o tiganca pe care o dat-o afara copiii din casa."

Restaurarea trecutului

In cei 800 de ani de prezenta in Transilvania, colonistii sasi au adus formele unei arhitecturi de provenienta occidentala, romanica, in primul rand, si gotica timpurie, mai tarziu. Astazi, orasul istoric se intinde pe o suprafata de aproximativ 100 de hectare si are circa 20.000 de locuitori. Parte dintre cele 1.200 de cladiri istorice s-au mentinut in stare buna, dar multe dintre ele sunt intr-o stare avansata de degradare. Pentru restaurarea acestora s-a initiat, in vara anului 2000, Proiectul de cooperare romano-german "Reabilitarea centrului istoric Sibiu/Hermannstadt", intre administratia publica locala si Societatea Germana pentru Colaborare Tehnica (GTZ). "Obiectivul principal al proiectului este imbunatatirea conditiilor de locuire din centrul istoric Sibiu, pastrarea caracterului viu al mostenirii culturale si transformarea acesteia intr-o resursa a dezvoltarii durabile." Mai exact, s-au elaborat solutii privind nu doar problemele arhitecturale ale orasului istoric, ci si aspectele economice, sociale si juridice. Reabilitarea centrului istoric prin revitalizarea metodelor traditionale, ca si prin promovarea turismului cultural doreste sa creeze locuitorilor noi posibilitati de venituri si noi indeletniciri.

SUMAR DOSAR
Nemtii nostri
Fabrica de nemti din Bucuresti
Noi, sibienii...!
Supravietuitori dupa exod
La plecare, si-au luat si mortii cu ei
„Ne-au facut olteni cu forta!“
Betegite de gerul Siberiei
Sasii recuceresc Estul
A saptea generatie de Peteri
Ultimele „sasce“ din Bistrita
La Bacau, nemtii invata germana de la romani
Printul Charles s-a indragostit de Viscri
Neamul svabilor din Banat sta sa piara
"Din acest loc eu nu ma clintesc"
“Bine ca ati ramas, ca avem unde veni!”

Citeşte mai multe despre:   special,   casa,   romania

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 1062


Mai multe titluri din categorie

EXCLUSIV - O lecție despre dragostea pentru străbuni. Ajutați, vă rugăm, o familie ce caută urmele strămoșilor!

EXCLUSIV - O lecție despre dragostea pentru străbuni. Ajutați, vă rugăm, o familie ce caută urmele strămoșilor!
Galerie Foto Este o lecție despre dragostea nețărmurită pentru familia ta! Ca să înțelegeți ce înseamnă dorul uriaș pentru înaintașii tăi, trebuie să citiți până la capăt următoarea...

Staicu, ghinionistu’: și cu șapte ani de închisoare, și cu datorii de peste 5 milioane de euro la BIR

Staicu, ghinionistu’: și cu șapte ani de închisoare, și cu datorii de peste 5 milioane de euro la BIR
Sentință finală în procesul prin care controversatul afacerist Dinel Staicu, condamnat la șapte ani de pușcărie pentru credite ilegale luate de la Banca Internațională a Religiilor, a făcut eforturi să...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională
Începând de astăzi, Jurnalul Național demarează o serie de articole despre una dintre cauzele principale ale sărăciei noastre: criza acută de profesioniști. Vrem să vă arătăm cum ne-am distrus &ici...

Criminalul cu mitraliera sub pat și teancul de ziare în brațe

Criminalul cu mitraliera sub  pat și teancul de ziare în brațe
În funcție de abordarea unui subiect, mass-media poate fi cel mai bun sprijin al polițiștilor sau se poate transforma în piedică pentru anchetă, dacă nu gestionează bine informațiile oferite...

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni
Deschiderea noilor linii de transport aerian spre Aeroportul Kogălniceanu a încurajat hotelierii de pe litoral și agențiile de turism să lanseze noi oferte. Agențiile au estimat o creștere de 10-20% a număru...

Un client al DNA face televiziune la metrou

Un client al DNA face televiziune la metrou
În timp ce patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, împreună cu vicepreședintele grupului, Mihail Tănăsescu, dar și ex-primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, sunt judecați pentru dare,...

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină
Alina Gorghiu se aşteaptă ca liberalii să profite din plin de criza declanşată pe scena politică de răfuiala internă din PSD. Fosta şefă a PNL susţine că măcelul dintre pesedişti şi problemele din...

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii
Prezenţă obişnuită pe aerodromul Clinceni, Gheorghe Uţă este un bunic simpatic şi elegant, cu aer de profesor şi cu darul poveştilor. N-ai zice că tocmai s-a dat jos din avionul nervos care, în urmă cu...

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13
Galerie Foto Filmul acțiunilor derulate de DNA, imediat după adoptarea OUG 13, devoalează intenția procurorului-șef Laura Codruța Kovesi de a ajunge la inculparea prim-ministrului Sorin Grindeanu. În paralel, omul de...

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane
Anul 2011 a răsunat de sloganuri pompoase în presă, lansate de fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, care declara că investiţiile măreţe pe care le-a făcut în sudul litoralului...

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 
Direcția Națională Anticorupție a achiziționat, la sfârșitul lunii trecute, servicii IT de la patru companii, dintre care trei sunt furnizori „de casă” ai instituției conduse de Laura Kovesi, ia...

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”
Liviu Vârciu este la ora actuală cel mai tonic prezenta­tor, concurent şi căpitan de echipă al show-urilor de televi­ziune. Participă în atât de multe, încât spune că nu mai...
Serviciul de email marketing furnizat de