Jurnalul zilei: 2 martie 1989

De mărţişor... ● Generaţii de artişti ● Istoria între cumnaţi ● Ceauşescu şi Sân Petru ● Blocurile "Eminescu" ● Ţării mai mult cărbune

Ieri, femeile şi fetele au primit mărţişoare. S-au sărbătorit 40 de ani de la declanşarea colectivizării. Minerii au mulţumit partidului şi secretarului general, angajându-se să dea ţării mai mult cărbune.

De mărţişor...
Deşi credinţele şi superstiţiile au fost combătute de educaţia materialist-dialectică, 1 Martie e ziua măr­ţi­şo­rului. Tot ce putea argumenta vechimea românilor era cultivat cu ostentaţie. Iar despre şnurul împletit alb-roşu se spune că e semnul primăverii – moştenire de la stră­mo­şii romani. "Şefele" de la lucru ori soţiile, amantele şi se­cretarele tovarăşilor cu munci de răspundere primeau de la 1 şi până la 8 Martie zeci de mărţişoare. Ma­gica îm­pletitură e obligaţie şi pretext de cadou. Şi de mi­­tă. Ataşată la o bijuterie sau un parfum de import, era pri­­mită (cum se cuvine) şi de doctoriţe, profesoare şi... gestionare!

Generaţii de artişti
Străzile se umpleau de tarabe, iar magazinele fondului plastic îşi de­pă­şeau de câteva ori planul. Un mărţişor pentru cineva "deosebit" era căutat nu în magazinele comerţului socia­list, ci în creaţia unui artist plastic. Sau viitor artist. Un student cu simţul afa­ce­rii îşi făcea "bursa" pe-o jumătate de an de 1 şi 8 Martie.
Printre studenţii Institutului de Artă "Nicolae Grigorescu" din Bu­cu­reşti se zvonise dintr-o promoţie la alta că dacă vrei să-ţi vinzi repede mărţişoarele, suni la uşa Ginei Patri­chi. Actriţa cumpără, fără târg, toată marfa. Cu generozitatea artistului consacrat pentru confratele tânăr.

Istoria între cumnaţi
Vasile Bărbulescu, secretar al CC cu agricultura semnează în Scînteia articolul "Cooperativizarea agricultu­rii – măreaţă cucerire în opera de fă­u­rire a socialismului". Contribuţia "to­varăşului" şi "tovarăşei" au fost şi sunt inestimabile, aflase "pe surse" cumnatul. Legea de la 2 martie 1949 de expro­pi­ere a moşiilor de 50 ha şi a fermelor-mo­del nici măcar nu e amin­ti­tă. Cu atât mai puţin prevederile ei cu pri­vire la pedepse de 5-15 ani de muncă silnică pentru tăinuirea de bunuri sau împotrivire la naţionalizare.
Din istoria partidului au dispărut fără urme şi cei 80.000 de ţărani arestaţi în "procesul colectivizării", men­ţionaţi oficial la încheierea lui.

Ceauşescu şi Sân Petru
Cu 40 de ani în urmă satul românesc păşea pe tărâmul prosperităţii – narează zilnic presa. Din fiecare judeţ sunt scormonite exemple. În Scînteia a venit rândul Bihorului. Spre a-i urni pe bihoreni pe noua cale, Ceauşescu bătuse calea satelor de pe Crişuri. "Îmi aduc aminte că odată, în 1954, mă aflam la Ciumeghiu", povesteşte activistul de primă generaţie Gheor­ghe Oprean. Stătea el, aşa, de vorbă cu ţăranii când deodată au apărut doi to­varăşi pe care nu-i văzuse, nu-i cu­noştea. Aşa coborau Dumnezeu şi cu Sfântul Petru, ne­vă­zuţi şi ne­cu­nos­cuţi, seara, la casele sătenilor – ştia din copilărie Oprean, reluând povestea cu alte personaje!
"Şi unul dintre ei mă întreabă cum muncesc, cum merg treburile, dacă sunt sănătos, dacă am greutăţi şi ce fel? – continuă povestitorul. Şi ce-ai făcut cu cei care sunt îndărătnici? – mă întreabă omul pe care nu-l cu­noş­team. (...) M-a întrebat apoi dacă nu am folosit metode de intimidare, de forţare şi i-am spus că nu aşa am ac­ţi­onat." A doua zi, la şedinţa cu activul de partid din Oradea, s-a revelat că drumeţul curios şi necunoscut fusese nimeni altul decât Ceauşescu, secretar al CC cu agricultura. Ca un apostol era citat la Ciumeghiu-Bihor şi în Drăgăneşti-Olt: "Voi să hotărâţi şi să fiţi uniţi. Numai astfel izbândiţi, vă schimbaţi viaţa din temelii".

Blocurile "Eminescu"
Congresul IX şi Congresul XIV au fost ancorele gazetarilor din 1989. Ce s-a făcut în ţară în anii puterii lui Ceauşescu. Cum vecinii vorbesc tot mai mult de "comunismul cu faţă uma­nă", frecvent citaţi sunt indicii bunăstării.
Judeţul Bistriţa-Năsăud "ra­por­tea­ză" că din 1965 încoace a dat în fo­lo­sinţă 38.000 de apartamente. Es­ti­mează încă 1.150 de noi apartamente predate la cheie în 1989. În "anul Eminescu", un nou ansamblu de blocuri din Bistriţa a primit numele poetului naţional.

Ţării mai mult cărbune
Cu etichetă (zisă "generic" pe-atunci) se anunţă: "Începând de la 1 Martie: generalizarea retribuţiilor în industria minieră". Prima categorie profesională cu toate salariile majorate au fost minerii. Ultimii 160.000 de be­neficiari ai majorării din industria mineritului sunt maiştrii, tehnicienii şi inginerii, personalul TESA şi admi­nistrativ. "Pentru ingineri – declară pentru Scînteia, Ion Mitrea, director în Ministerul Minelor – creşterile sunt, grupa I subteran, de la 3.680-5.610 lei la 4.050-5.860 lei lunar, iar pentru inginerii din grupa I suprafaţă de la 3.060-4.900 lei la 3.420-5.120 lei lunar."
Feed-back-ul apare simultan comunicării deciziei. "Oameni ai muncii" din Brad, Tismana şi Horezu manifestă recunoştinţă pentru "puternicul îndemn de a munci mai spornic, mai eficient" – vor da ţării mai mult cărbune! Nimic despre bunurile şi plăcerile oferite de bani. Ca şi cum ar fi o injurie.