Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Turul campionatului 1988-1989 a fost unul de coşmar pentru fotbaliştii de la FCM Braşov. Obişnuiţi mai degrabă cu un loc călduţ pe la mijlocul clasamentului, "stegarii" s-au trezit la jumătatea întrecerii pe poziţia a 16-a, retrogradabilă, cu perspectiva deloc plăcută ca din toamnă să joace la matineu.
Sesizând pericolul, conducerea clubului a decis că venise vremea unei întineriri masive, mai ales că echipa avea o medie de vârstă de 28 de ani, una dintre cele mai ridicate din Divizia A. Astfel, la mijlocul lunii ianuarie, în cantonament au plecat mulţi jucători noi, printre care portarul Todericiu, Andraşi II şi Zold (reveniţi după satisfacerea stagiului militar), Lungu (revenit de la ICIM), Pall (de la Minerul Odorhei), Meszaros (de la Corvinul), Csifo (Cristurul Secuiesc) şi Henika (Poli Iaşi). Echipa se despărţise în pauza competiţională de Avădanei, V. Ştefan, Şulea, Bucur şi de Terheş. Ultimul terminase facultatea şi primise repartiţie la Oradea, astfel că în retur a evoluat la FC Bihor.
"Ne-am dat seama că trebuie să încercăm urcarea pe o treaptă superioară a calităţii jocului şi că nu putem face acest lucru decât cu sportivi capabili de un asemenea salt, dornici să se afirme şi deţinând şi resursele fizico-tehnice necesare. Iată de ce am procedat la această remaniere", declara pentru ziarul Sportul antrenorul principal Costică Ştefănescu. Deşi jocul echipei suferise în prima parte a campionatului, nimeni din conducere nu se gândise să schimbe antrenorii, astfel că Ştefănescu şi secundul Dumitru Anescu au primit în continuare credit.
Prima parte a pregătirilor de iarnă a avut loc la Poiana Mare, unde "stegarii" beneficiau de cele mai bune condiţii, prin grija directorului ONT Carpaţi, Dumitru Burtea, care făcea parte din conducerea clubului. Dacă din punct de vedere fotbalistic totul se desfăşura conform graficului, preşedintele Romeo Paşcu avea probleme serioase pe linie politică, pentru că nu era membru de partid. "La vremea respectivă, prim-secretar la judeţ era Petre Preoteasa, un om care nu se băga la fotbal. O singură dată m-a chemat la el şi m-a avertizat că, dacă nu intru în PCR, la 1 februarie 1989 mă dă afară. Nu am avut ce face şi la sfârşitul lui ianuarie a trebuit să-mi iau carnetul de membru", îşi aminteşte Romeo Paşcu, cel care fusese adus la Braşov, cu doi ani în urmă, de Dumitru Dragomir, înainte ca acesta să plece la Victoria, echipa Securităţii.
Returul se anunţa unul de foc pentru "stegari", care urmau să primească vizita unor echipe precum FC Olt, Flacăra Moreni, Rapid, Steaua şi Victoria. Pe primele trei le-a bătut, cu celelalte a terminat la egalitate, astfel că în final FCM Braşov s-a clasat pe locul 10, salvându-se de la retrogradare. Romeo Paşcu are şi acum frisoane când îşi aduce aminte de FC Olt Scorniceşti, echipă ajunsă pe prima scenă fotbalistică a ţării din ambiţia lui Ceauşescu. "Din cauza lor era să înfund puşcăria. În 1987 i-am bătut cu 7-0, cea mai categorică înfrângere pe care au suferit-o în Divizia A. Rezultatul a făcut vâlvă, iar Neculai Constantin Munteanu, la Europa Liberă, a felicitat Braşovul pentru că a îngenuncheat echipa lui Ceauşescu. A ieşit un scandal monstru, iar a doua zi am fost chemat la Miliţie. M-am gândit că mă arestează şi nu m-am dus. L-am sunat însă pe inspectorul-şef al Miliţiei Braşov, generalul Gheorghe Bucur, care era preşedintele de onoare al clubului. Acesta mi-a spus să plec acasă, la Oradea, până se liniştesc lucrurile. Aşa am scăpat", rememorează fostul preşedinte al lui FCM.
Într-o vreme în care mai tot românul trăia în lipsuri, să fii fotbalist era lucru mare. Iar jucătorii braşoveni se numărau şi ei printre privilegiaţi. "Pe noi ne ţineau Sindicatele şi Uzina de Autocamioane. Ne descurcam cum puteam. În fiecare vineri, cineva de la club mergea la Industria Cărnii, unde secretarul de partid Ioan Luca ne dădea 25 de pachete, cu carne, salam, unt şi ouă, pentru jucători, antrenori şi conducători. Pe foamea aceea era ceva extraordinar. Aşa reuşeam să ne hrănim familiile câte o săptămână. Jucătorii erau cu toţii încadraţi la Autocamioane şi câştigau cam 3.000-4.000 de lei pe lună, iar primele de victorie în campionat erau de 1.400 de lei pentru meciurile de acasă şi de 1.600 de lei pentru cele din deplasare. Pe atunci era o lege cum că sportivii de performanţă nu trebuie să participe la procesul de producţie, dar jucătorii mergeau destul de des pe la uzină şi mai stăteau de vorbă cu oamenii. Cred că ştiau uzina mai bine ca mine", îşi aminteşte Romeo Paşcu. Acesta recunoaşte că FCM Braşov se afla la vremea respectivă în aria de influenţă a lui Dinamo, dar susţine că meciurile directe se jucau pe bune. "Asta era realitatea, nu trebuie să ne ascundem după deget. Noi, Moreniul, Victoria şi Bacăul eram cu Dinamo. Eu mi-am făcut treaba foarte bine cu ei. Ne împrumutau jucători, ne ajutau să-i ţinem în judeţ pe fotbaliştii care erau chemaţi în armată, ne mai împrumutau un autocar pentru turnee. Bani nu am primit, nici măcar ca să încurcăm Steaua. Cât priveşte meciurile directe, ne băteau pe bune, nu era nevoie să ne dăm deoparte din faţa lor", a încheiat fostul preşedinte braşovean.
Statistică: Linia de clasament la începutul anului 1989
16. FCM Braşov 17 5 3 9 28-32 13p
- Puncte realizate pe teren propriu la finalul turului de campionat: 12 (a pierdut 2 p la Dinamo, câte 1 p la Farul şi Univ. Craiova); puncte obţinute în deplasare: 1 p (la FC Olt)
- Golgeterii echipei: Barbu – 10 goluri (1 din 11 m), Terheş, Cigan – câte 3, Ghergu, Caciureac, I. Pârvu – câte 2, Şulea, E. Moldovan, Andraşi, S. Drăgan, Avădanei, Selymes – câte 1.
- Jucători folosiţi: 20 – S. Drăgan, Andraşi, Barbu – câte 17, Cigan 16, Terheş 15, I. Naghi, V. Ştefan, Ghergu – câte 14, Şanta, Caciureac – câte 13, E. Moldovan 12, I. Pârvu 11, Şulea 10, Pătru, Selymes – câte 9, Avădanei 8, N. Bucur 6, Polgar 4, Petruş, Tikosi – câte 1.
- Media notelor echipei: 6,20; media notelor jucătorilor (pe baza a minimum 10 jocuri): 1. Barbu 7,02, 2. Caciureac 6,46, 3. Şanta 6,26; cele mai mari note 8 (Barbu – et. a IV-a, a X-a şi
a XII-a, Pârvu – et. a X-a)
- Cartonaşe galbene: 21 (7 suspendări) – 10 jucători (cele mai multe: E. Moldovan 4)
- Cartonaşe roşii: Cigan (et. a XIII-a)
- A beneficiat de 2 lovituri de la 11 m – ambele transformate (Barbu 2); a fost sancţionată cu 7 penalty-uri – 3 transformate, 4 ratate
- A expediat 196 de şuturi (113 "acasă", 83 în deplasare), din care 99 pe poartă (59 "acasă", 40 în deplasare)
