x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Ungaria pe drumul spre democraţie

Ungaria pe drumul spre democraţie

01 Iun 2009   •   00:00
Ungaria pe drumul spre democraţie
Sursa foto: Arhivele Naţionale/

Nota Ambasadei Române la Varşovia ● Tovarăşului Lucian Petrescu, ● Tovarăşului Ion Cumpănaşu,



În şedinţa sa din mai a.c. în Sei­mul polonez, prin 306 voturi pentru, 2 contra şi 12 abţineri, s-au aprobat mai multe legi care reglementează relaţiile dintre Biserica Catolică şi Stat.

Ele conferă o perso­nalitate juridică Bisericii Catolice, aceasta beneficiind de un statut special. Legile (raportul dintre Stat şi Biserica Catolică, garanţiile liber­tăţii de conştiinţă şi credinţă, asigurarea socială a preoţilor) acordă Bi­sericii dreptul de tranzacţii financiare şi imobiliare, dreptul de construire a bisericilor fără auto­rizaţii prealabile, dreptul de cler în armată, în penitenciare, spitale, şcoli etc., dreptul la presă proprie şi scutirea de serviciu militar pentru seminarişti.

Statul şi Biserica au convenit crearea unei comisii mixte care să se ocupe de restituirea unor bunuri confiscate în perioada anterioară bisericii.

Legile reglementează, în general, libertatea de credinţă şi conştiinţă, separă Biserica de Stat şi şcoala de Bi­serică, egalitatea tuturor cetă­ţe­ni­lor indiferent de atitudinea lor faţă de religie, precum şi recu­noaşterea rolului bisericilor în viaţa socială.
Aceste legi vor deschide calea legăturilor diplomatice cu Vatica­nul, aceasta urmând să aibă loc la finele anului.
Ion Teşu
Raportul Ambasadei României la Budapesta
Tovarăşului Ion Stoian,
Tovarăşului Ioan Totu,

Karoly Grosz, secretar general al PMSU, a dat în seara zilei de 30 mai a.c., un interviu televiziunii ungare, care a fost reprodus de principalele cotidiene, rezultând următoarele principale aspecte.

Încă de la început a ţinut să su­blinieze că membrii de astăzi ai partidului "nu au nici un motiv să stea cu capul plecat, să se ruşineze" de aparenţa la PMSU, ei nefiind răs­punzători pentru unele greşeli ale trecutului.

În legătură cu opiniile vehiculate în societatea ungară de azi, care afirmă că PMSU a condus Ungaria pe un drum greşit în ultimele patru decenii, Karoly Grosz a respins ferm această idee, a arătat că au fost unele greşeli, unele hotărâri necorespun­ză­toare, dar întregul drum parcurs de societatea ungară în anii socia­lismului nu poate fi etichetat drept "greşit".

Răspunzând la o întrebare legată de faptul că PMSU s-ar afla în situaţia de a pierde puterea, deoa­rece acesta "nu are un program politic, iar conducerea sa nu se bucură de încredere", Karoly Grosz a subliniat că partidul nu se află în această situaţie şi că a apărut doar o schimbare în poziţia lui iniţială în legătură cu pluralismul politic.
Astfel, dacă iniţial PMSU opta pentru un pluralism politic în cadrul sistemului unipartit, acum opţiunea lui se îndreaptă spre pluralism în cadrul sistemului multipartit. Secretarul general a ţinut să arate că una dintre activităţile deficitare ale PMSU a fost cea din domeniul politicii de cadre, "fapt ce a permis intrarea în partid a unor oameni care nu au făcut acest pas datorită convingerilor lor politice, ci din interese carieristice", iar astăzi se poate vedea cât de uşor aceştia îşi schimbă poziţia.

În legătură cu reabilitarea lui Imre Nagy, Karoly Grosz a men­ţionat că, în prezent, continuă studierea condiţiilor în care acesta a fost condamnat, a documentelor care, în ultimul timp, au fost obţinute inclusiv de la partidele frăţeşti şi din alte ţări şi că în situaţia în care din această exa­minare va rezulta că fostul prim-ministru a fost condamnat pe nedrept, se va lua hotărârea corespun­zătoare. Totodată, a ţinut să su­blinie­ze că, din arhivele partidului re­zultă că PMSU, Janos Kadar, respectiv conducerea partidului din acea pe­rioadă, nu a dat nici o indicaţie celor care s-au ocupat de procesul lui Imre Nagy. În acelaşi timp, este adevărat că nici un organism al PMSU nu a luat poziţie în "problema Imre Nagy".

Karoly Grosz a mai subliniat că, din câte se cunoaşte până în prezent în legătură cu soarta lui Imre Nagy, aceasta s-a hotărât "pe baza unor interese politice internaţionale", iar în legătură cu condamnarea la moarte a acestuia "nu a existat nici o hotărâre de partid". Referitor la renunţarea convocării conferinţei partidului, programată pentru toamna acestui an în favoarea unui congres al PMSU, Karoly Grosz a arătat că, în ceea ce-l priveşte, rămâne în continuare la părerea că partidul nu este încă pregătit pentru congres, dar că subiectele care au fost gândite, iniţial, pentru conferinţă pot fi abordate şi de congres. Principalul subiect este cel al elaborării proiectului programului partidului, acest proiect fiind dat în grija unui comitet condus de Imre Pozsgay. În legătură cu stadiul acestui program, Karoly Grosz a reprodus chiar afirmaţia lui Imre Pozsgay, potrivit căreia elaborarea programului se află doar în faza expri­mării poziţiei faţă de trecut, fapt pentru care programul ar putea fi definitivat doar în pri­măvara anului viitor. K. Grosz a respins ideea că schimbarea conferinţei din acest an s-ar fi făcut la dorinţa "cercurilor re­formei" conduse de Imre Pozsgay.

Referindu-se la opiniile exprimate de Imre Poszgay în inter­viul acordat postului de radio Europa Liberă, în legătură cu transformarea PMSU într-un partid având ca model partidele socialiste din Franţa, Italia, Austria sau ţările nordice, Karoly Grosz a arătat: "Eu îl respect pe Imre Pozsgay, dar îi recomand să nu îşi supraaprecieze într-o asemenea măsură rolul", căci "orientarea şi profilul partidului în următoarele decenii nu vor fi hotărâte de o singură persoană".

În opinia lui K. Grosz, "partidul maghiar trebuie să revină la izvoarele marxiste", să devină un partid "cu un profil politic indivi­dualizat", bazat pe marxism.

Secretarul general a ţinut să precizeze că de mai mult timp PMSU nu este o formaţiune politică unitară, în cadrul lui existând mai multe curente şi grupări. Astfel, principalele trei grupări de azi sunt: "o grupare cetăţenească", care se pronunţă pentru "democraţie nepartinică", "o grupare centristă" şi "o grupare care se pronunţă ferm pentru calea socialistă".

La afirmaţia reporterului că K. Grosz aparţine grupării centriste, acesta nu a negat acest lucru, afirmând că "nu-mi place să-mi schimb poziţia, dar nu-mi place nici să rămân în urmă. Nu sunt reformist, nu sunt fundamentalist, sunt comunist".

Secretarul general a subliniat că, în prezent, PMSU "doreşte în mod serios regimul pluripartit", deoa­rece acesta va putea duce mai uşor la găsirea şi recunoaşterea acelei forţe politice care se va bucura de sprijinul marii părţi  a naţiunii şi va putea exprima mai bine interesul ţării.

În încheiere, K. Grosz a arătat că, şi în condiţiile existenţei celor trei fracţiuni, PMSU "rămâne un partid puternic", aşa cum este cazul multor partide puternice din alte ţări, dar a ţinut să sublinieze că, "dacă unii vor să iasă din partid, condu­cerea acestuia nu are mijloace să-i oprească".

În legătură cu interviul de mai sus, se reliefează încă o dată în plus, lipsa de poziţie clară şi fermă a se­cretarului general faţă de situaţia de criză în care se află partidul. În fapt, K. Grosz se recunoaşte în poziţia de "centrist", de împăciuitor între cele două curente opoziţio­niste din PMSU.

Nici de această dată K. Grosz nu a ex­primat o opinie clară în legătură cu activitatea fracţionistă a lui Imre Pozsgay. De aici s-ar putea trage con­cluzia că Imre Pozsgay nu acţio­nează de unul singur şi că are sentimentul conducerii partidului şi statului. Activitatea şi iniţiativele pe care acesta le-a avut în tot mai frecventele vizite şi contacte cu ţările occidentale sunt acceptate în mod tacit de conducerea PMSU.
În legătură cu reabilitarea şi re­înhumarea  lui Imre Nagy, condu­cerea partidului evită să ia o poziţie clară, de teamă că opinia publică ungară ar putea să ceară tragerea la răspundere a celor vinovaţi de condamnarea şi executarea acestuia.
Traian Pop
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 86-88

×