x close

11 Popa Nan, mahalaua din inima Bucurestilor

0
24 Mai 2004 - 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Mahalaua Popa Nan, acum un veac - periferie, azi - aproape buricul targului. Nu multe s-au schimbat pe strada: aici nu e apa, dincolo nu sunt gaze, in capat nu sunt nici unele. Doar negustorii veacului s-au prefacut in bancherii de azi.

ALEXANDRU NASTASE
„Mata ce spui, Mihaita?" „Cum vrei mata, Catinca…" In curticica stramta si cocheta, sotii Catinca si Mihai Balmus regretau Iasul, blajin oras al tineretii lor, dintr-o gospodarie moldoveneasca rasarita in Popa Nanul bucurestean. Anul era 1914, iar ei sosisera de mai multe veri in Capitala, atrasi ca fluturii la lumina de serviciul conului Mihaita si de speranta unui viitor avocatesc si indestulator pentru feciorul lor, Mircea. In casa din Popa Nan 24, cucoana Catinca decretase moldovenismul. Se vorbea moldoveneste, se manca moldoveneste, se traia moldoveneste. Gradina era o odaie afara, in care sa poti sta oleaca la aer liber, iar in ograda - nu curte - era o poiata - nu cusca de pasari - , o hulubarie - nu porumbar - , un felinar cu gaz si cu cane, adus de la Iasi. In asta casa modesta si vie se regaseau parfumul patriarhal al copilariei si moalea inflexiune a graiului moldovenesc. „Cum vrei mata, Catinca…" Mircea Balmus, baiatul „propitarilor", inalt si frumos ca o fata mare, era colegul dintr-a saptea moderna a Liceului „Lazar" al lui Danut Deleanu, fiu de boier, mostenitorul mosiei de la Medeleni. Si Mircea si Danut si-au desprins destinul din litere si paragrafe asternute pe coli albe cat pentru patru volume, in perioada interbelica, de scriitorul Ionel Teodoreanu in romanul „La Medeleni". Astazi, casa din Popa Nan 24 e alta, recladita acum cateva veri. Mircea de astazi, stapanul casei, este o distinsa persoana particulara al carei nume nu se vrea a fi iscalit sau amintit. A rezidit casa, invelind-o in beton. Insa legenda mahalalei Popa Nan respira.

Bucurestean fara apa, fara caldura, fara canalizare

Privita de departe, strada e o potcoava cu cascioare pe fiecare parte. Hotar stau doua cismele cu apa rece, singurele surse de apa pentru 300 de trupuri. Inaintezi cu greu prin caldaramul cojit pus de primarul Viorel Lis prin ’98. Ochii vad garduri si case facute din petice, lipeli, carpeli, bucati si bucatele, cubismul saraciei. „Noi suntem aici de cand ii lumea si strada asta. Aicea ne-a lasat Dumnezeu, aicea o sa murim. Strada e la fel, neschimbata de o suta si mai bine de ani. Nu e apa in case, nu e gaze, n-avem decat lumina. Nici gunoiul nu opreste prea des pe la noi, desi e mizerie multa si glod. Pana acu’ cativa ani era noroi pe jos, balti mai mari si mai mici, noroc ca a venit primaru"" o data pe la noi si i-am explicat situatia si ne-a inteles si ne-a turnat cimentul asta pe aici, ca altfel era vai de noi. Si acum, de la mizerie copiii au luat oreion unul de la altul si cativa din astia maturi de la ei! E prapad ce e la noi aici", li se despleticesc limbile la cativa cand afla ca suntem de la ziar. Nu-i deranjeaza nimeni, pentru ca nimeni nu vrea sa se intoarca in urma cu 150 de ani.

Curve, droguri, furtisaguri

Unii muncesc cu ziua, la negru, pe unde apuca: descarca sau incarca marfa, sunt soferi, mai pe la REBU. Vecinii zic ca banii ar veni si din niscaiva droguri si prostitutie, dar daca ii intrebi, chiriasii din Anestinelor n-au mancat usturoi. Nici 50 de metri mai incolo, in buza Popa Nanului, sta o batrana de 80 de ani. Tot fara apa. S-a nascut pe Anestinelor, din mama tiganca si a crescut 32 de copii, vreo patru ai ei, unul infiat, nepoti, stranepoti sau de prin vecini. Acum are grija de Radu si de sora lui. Parintii le sunt la inchisoare, asteapta de patru ani sa le inceapa procesul pentru trafic de droguri. Dorina Etves a stat toata viata in mahalaua unde au prins-o si batranetile cu durerea lor de picioare cu tot. A facut patru clase, a invatat croitorie si a vazut multe. Familia i-a fost deportata si acum a primit ajutor de urmas de la Ambasada Germaniei. Stie tot ce se petrece in cartier si zice ca in Anestinelor s-a „umblat" mereu cu nelegiuiri. „Fetele astea de 14-15 ani, ale dracului, sunt cele mai nesuferite. Pe ele le ocarasc cel mai mult. Daca Dumnezeu mi-a dat sa traiesc 80 de ani, mama, multe am cunoscut si-mi dau seama de tot ce se petrece in jurul meu. Inainte mai erau si tigani care muncea, si chiar destul de multi. Acum? II vezi cu tigarea, beau cafele, stau la taifas, nu fac nimic toata ziua si se tin de hotii, de nenorociri: intra peste oameni in case, reguleaza batrane si fura ce apuca sa vanda mai departe. Sunt mult mai rai ca pe vremuri, s-a inrait pana si frate cu frate care au stat in aceeasi burta, sunt din aceeasi carne, asa ca ce sa mai ceri de la altii", isi blesteama batrana zilele. Probleme in mahala a pomenit mereu. N-au fost „conditii de civilizatie", apoi, prea multi negustori, intr-un final, Ceausescu si demolarile lui si apoi Revolutia, care l-a dat jos si pe el. „Nimic nu s-a schimbat, nimic n-o sa se schimbe. In primul rand e vorba de oameni, apoi de toate celelalte", conchide batrana. Cu campania electorala n-a venit nimeni aici. N-au ce promite pentru mahalaua din centrul orasului.

Intr-un bordei, langa blocul vedetelor

In partea cealalta a Popa Nanului, spre Hala Traian, langa Strada Valeriu Braniste, o straduta lata de un metru, aglomerata de colibe. Case vechi, de zilieri, abandonate si date acum ca locuinte sociale. Sunt multe pe Popa Nan, in cate-un fund de curte, rasfirate de-a lungul si de-a latul strazii. Intr-una sta familia Sbanghiu. S-au asezat de cativa ani aici, repartizati de Basescu. Sunt la cateva zeci de metri de blocul vedetelor, dar stau ca-ntr-un bordei, sapte, in doua camarute cu mobila veche si restul, de Doamne-ajuta! Nu-si mai doresc nimic, nu au prea multe, iar dupa ani intregi petrecuti pe strazi, mama si fiica cea mare s-au pricopsit cu o boala mintala.

Parasim serpuitul Popa Nan, una dintre mahalalele din centrul Capitalei, si iesim „la strada", in Piata Alba-Iulia, intre masini cu bannere electorale si cu megafoane mincinoase. In urma noastra coboara seara peste mahala, carnea de femeie incepe sa se vanda, iar „iarba" sa se gaseasca.

Insule de Europa

Povestea mahalalei Popa Nan, una dintre cele mai renumite ale Bucurestilor, iese din negura timpului intre 1700 si 1800. Infloreste spre inceputul veacului al XIX-lea impreuna cu vecinele Lucaci, Sfantul Stefan, Mantuleasa, Negustori sau Vergului, langa bariera din estul targului. Aici s-au strans de la inceput negustorii - romani, machidoni, greci sau evrei - care si-au facut case si si-au deschis pravalii. Pana la amplasarea de catre Teodoreanu a familiei Balmus pe strada Popa Nan, cartierul isi capatase deja un bun renume prin imbogatitii care isi ridicasera case aici. Maria Tanase a stat cu chirie pe Popa Nan. Acum stau comicul Romica Tociu, patroni de firme cu staif, directori de banci si pensionari. De rau se povestea doar cand se amintea de Strada Fetitelor, nedemolata nici astazi, si de mahalaua Anestinelor, cartier al tiganilor argintari si caldarari din partile Popa Nanului. Astazi, Anestinelor e inca in picioare, case de chirpici si alte adaposturi fara canalizare si gaze incremenite in timp, la o aruncatura de bat de Piata Alba Iulia.

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Romania mahalalelor

Bucurestenii de bordei

Popa Nan, mahalaua din inima Bucurestilor

23 August, satul de la capatul tramvaiului

Raiul cutitarilor cumintiti

Adio, Vadul Ungurului!

Copiii din Peninsula sunt facuti pentru alocatie

Tiganii au ajuns stapanii mahalalelor din Ploiesti

„Aici ne-am nascut, aici vrem sa murim"

Tiganii din Simileasca asteapta Marea Chefuiala

Mahalale vechi si noi in dulcili targ al Iesilor

A fost odata in Bucuresti...

„In mahala traiau si Bacovia si fratii Mafoame"
Citeşte mai multe despre:   special,   strada,   popa,   case,   popa nan

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 2652


Mai multe titluri din categorie

Locotenent la 103 ani. Un erou al celui de-al doilea razboi mondial a fost sarbatorit recent

Locotenent la 103 ani. Un erou al celui de-al doilea razboi mondial a fost sarbatorit recent
Galerie Foto Cand s-a nascut el, statul roman era format din tinuturile unite Moldova si Tara romaneasca. Avea cinci ani la Marea Unire de la 1918. Copil fiind, a trait ororile celui dintai razboi mondial. In al doilea, a luptat cu...

Dorin Cocoş, în Operațiunea „băgarea neamurilor la înaintare”

Dorin Cocoş, în Operațiunea „băgarea neamurilor la înaintare”
Galerie Foto Afaceristul Dorin Cocoş s-a folosit de aproape toate rudele sale, directe sau prin alianţă, pentru a da tunurile de zeci de milioane de euro în perioada în care fosta sa soţie, Elena Udrea, ocupa a doua poziţie,...

Mihaela Bîtu: Există multă lichiditate acum în sistemul bancar

Mihaela Bîtu: Există multă lichiditate acum în sistemul bancar
Multă lume spune că băncile nu vor să dea credite. „Ba vor, au nevoie acută să acorde împrumuturi şi să crească volumele de active, ca să poată să compenseze scăderea veniturilor din dobânzi”, spune...

Antrenorul de genii: De ce școala este o pușcărie

Antrenorul de genii: De ce școala este o pușcărie
Galerie Foto Copilul este unul dintre lucrătorii cei mai chinuiţi de pe planetă, pentru că nu mai are timp liber. Dacă şcoala nu este umană, după vârsta de 10 ani se blochează creşterea inteligenţei, după 12 ani...

Afacere de milioane de euro cu păcănele şmecherite

Afacere de milioane de euro cu păcănele şmecherite
Galerie Foto Piaţa jocurilor slot-machine, a păcănelelor - cum sunt numite minunatele aparate mâncătoare de bani şi furnizoare, câteodată, de averi care ţin cât spuma la bere -, era evaluată, în anul 2012, la 400-500 de...

Ce afaceri dansante face colaboratorul lui Traian Băsescu

Ce afaceri dansante face colaboratorul lui Traian Băsescu
Galerie Foto Unul dintre pionii regimului lui Traian Băsescu, Stelică (Barna) Constantin, fost şef al Gărzii Financiare Bucureşti, în vremea în care ANAF era condusă de Sorin Blejnar, a intrat în afaceri. Mai exact, a...

Cât de greu se lasă preoții când aud de o nuntă gay

Cât de greu se lasă preoții când aud de o nuntă gay
Doi bărbaţi ce se ţin de mână în România, în 2016, încă sunt priviţi cu ură sau dispreţ de mulţi conaţionali. Când vine vorba însă de un parteneriat civil între persoane de acelaşi sex, adică o...

Horia Simu, rețeta jafului dublu: companii de stat cumpărate cu bani luați ilegal tot de la stat

Horia Simu, rețeta jafului dublu: companii de stat cumpărate cu bani luați ilegal tot de la stat
Galerie Foto După ce a încasat ilegal acțiuni în valoare de 70 de milioane de euro de la ANRP, prin supraevaluarea terenului preluat, prin drepturi litigioase, din faţa sediului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,...

Viaţa la Google, văzută prin ochii inginerilor români

Viaţa la Google, văzută prin ochii inginerilor români
Galerie Foto Munca la cea mai valoroasă companie din lume, Google, nu este una tipică de multinaţională, deşi te-ai aştepta să fie o babilonie excesivă având în vedere că acolo ajung să lucreze oameni din toate colţurile...

Aura Răducu: Actualele fonduri europene pot fi cheltuite până în 2023

Aura Răducu: Actualele fonduri europene pot fi cheltuite până în 2023
Noile proiecte care vor fi finanţate din fonduri europene din alocarea financiară 2014-2020 mai au de aşteptat până la finalizarea sistemului electronic de introducere a datelor. Ministerul de resort a promis...

Gașca samsarilor și-a pus om la Drumuri

Gașca samsarilor și-a pus om la Drumuri
Galerie Foto Alegerea premierului Cioloș și a ministrului Transporturilor, Dan Costescu, pentru șefia CNADNR este una extrem de suspectă. „Tehnocratul” Cătălin Homor, fost director al Metrorex, este direct responsabil...

Romanul care a descoperit aurul de la Rosia Montana. Cercetarile sale, recompensate cu Nobel; a lucrat la CERN si cu colaboratorul lui Einstein

Romanul care a descoperit aurul de la Rosia Montana. Cercetarile sale, recompensate cu Nobel; a lucrat la CERN si cu colaboratorul lui Einstein
Alexandru Mihu este fizicianul român care a descoperit prin metode ştiinţifice cu decenii în urmă rezervele de aur de la Roşia Montană.   IT: Cum s-a vrut să se descopere aurul de la Roşia Montana ...

Profesor doctor Daniela Bartoș: Tensiunea oscilantă nu e mai periculoasă, e începutul hipertensiunii

Profesor doctor Daniela Bartoș: Tensiunea oscilantă nu e mai periculoasă, e începutul hipertensiunii
Galerie Foto Profesor doctor Daniela Bartoş conduce Secţia de Medicină internă din Spitalul de Urgenţă Floreasca. A fost de două ori ministru al Sănătăţii, aducând îmbunătăţiri domeniului în perioade grele. Pentru...

Cum vrea Urdăreanu să-şi pună la adăpost afacerile

Cum vrea Urdăreanu să-şi pună la adăpost afacerile
Galerie Foto Cu o săptămână înainte de a fi trimis în judecată de procurorii DNA, pentru dare de mită, în dosarul în care este cercetat şi primarul suspendat al Municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, controversatul om de...