Alina Bica, pusă să deconteze chiria din perioada arestului

La două săptămâni după ce denunţătorul Alinăi Bica a recunoscut faptul că a formulat denunţuri împotriva acesteia la presiunile procurorilor DNA, pentru a primi o pedeapsă mai uşoară în dosarul în care el însuşi este judecat pentru corupţie, Judecătoria Sectorului 2 i-a aplicat o nouă lovitură dură fostei şefe a DIICOT. Instanţa a decis, într-un singur termen de judecată, că Alina Bica trebuie să achite către RA-APPS peste 15.000 de lei şi 1.182 de euro, pentru că a ocupat, după ce a demisionat din fruntea Parchetului, un apartament al statului primit ca locuinţă de serviciu. Perioada pentru care penalităţile, dobânzile şi alte plăţi au fost cerute de RA-APPS coincide cu perioada în care Alina Bica s-a aflat arestată fie în Arestul Poliţiei Capitalei, fie la Penitenciarul Târgşor sau în arest la domiciliul soţului ei, Mircea. Regia Protocolului de Stat a formulat plângerea, în civil, împotriva Alinăi Bica încă din luna martie a acestui an şi a fost soluţionată în ultima zi înainte de vacanţa judecătorească.

Fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, pare să nu scape de probleme, odată cu declanşarea dosarelor penale împotriva sa de către DNA. După şase luni de arest preventiv în dosarele instrumentate de procurorii anticorupţie şi o altă reţinere, urmată de arestare, în septembrie 2015, Alina Bica are de plătit statului aproape 5.000 de euro, reprezentând chirie restantă, plata utilităţilor şi penalităţi calculate pentru ocuparea unui apartament aflat în proprietatea statului şi după ce şi-a pierdut fun cţia de şef al DIICOT.

Acuzată că a ocupat fără titlu spaţiul regiei guvernamentale

Astfel, în data de 3 martie 2016, Regia Autonomă - Administraţia Patromoniului Protocolului de Stat a acţionat-o în judecată pe Alina Mihaela Bica, la Judecătoria Sectorului 2 din Bucureşti, într-o cauză civilă având ca obiect pretenţii într-un litigiu cu profesioniştii. Dosarul a fost distribuit Completului 14 al Secţiei Comune şi s-a judecat într-un singur termen, soluţionat în data de 30 iunie 2016.

Instanţa a admis cererea regiei guvernamentale şi a obligat-o pe Alina Bica să plătească RA-APPS nu mai puţin de 20.535,29 de lei. Fostul procuror-şef al DIICOT este obligat, prin această hotărâre judecătorească, să achite suma de 2.260,12 lei reprezentând cote de întreţinere calculate pentru luna noiembrie a anului 2014. La aceasta se adaugă şi suma de 1.182 de euro, reprezentând contravaloarea folosinţei spaţiului RA-APPS fără titlu, în perioada decembrie 2014 – 16 ianuarie 2015.

Pe lângă aceste sume, mai trebuie să achite aceleiaşi regii 445,3 lei, reprezentând penalităţi aferente costului de închiriere pentru anul 2014, calculate pentru perioada 31 decembrie 2014 - 31 martie 2016, precum şi alţi 455 de lei, reprezentând amortizare dotări pentru perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2015.

Şi asta nu este totul. Alina Bica a fost obligată de instanţa de judecată să mai plătească reclamantei Regia Autonomă - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat suma de 7.328,25 de lei, reprezentând cote de întreţinere aferente perioadei octombrie 2014 – ianuarie 2015, la care se adaugă suma de 655,95 de lei – utilităţi aferente lunilor noiembrie 2014 – ianuarie 2015, şi alţi 255 de lei reprezentând penalităţi la plata cotelor de întreţinere aferente lunii noiembrie 2014, calculate pentru perioada 19 ianuarie 2015 – 31 martie 2016, ca şi perioadă de întârziere. Alţi 604 lei pe care Alina Bica trebuie să-i plătească RA-APPS potrivit aceleiaşi hotărâri a Judecătoriei Sectorului 2 reprezintă dobânda legală pentru lipsa folosinţei spaţiului în perioada decembrie 2014 – februarie 2015, penalităţi calculate în perioada 23 ianuarie 2015 – 31 martie 2016. Nu în cele din urmă, fosta şefă a DIICOT mai are de achitat şi suma de 2.544,48 de lei, reprezentând contravaloarea unui “obiect de inventar”.

Proces-fulger, soluţionat într-un singur termen de judecată

Adunate, toate aceste sume pe care Alina Bica le are de achitat RA-APPS însumează 15.2016,26 lei şi 1.182 de euro. Adică, per total, 20.535,28 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 5.000 de euro. Hotărârea nr. 8.950, pronuntaţă în 30 iunie 2016, de către Judecătoria Sectorului 2, reprezenta doar soluţia pe fondul procesului intentat de Regia Autonomă - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat şi putea fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicare. Portalul Instanţelor de Judecată, care a înregistrat acest litigiu şi care a publicat minuta hotărârii nu conţine nicio informaţie cu privire la faptul că Alina Bica şi-ar fi exercitat această cale de atac în termenul legal.

Surse judiciare au precizat că, în calitate de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aceasta avea dreptul la o locuinţă de serviciu. Alina Bica a fost numită, prin decret al preşedintelui de atunci al României, în funcţia de şef al DIICOT în luna mai a anului 2013, la propunerea ministrului interimar al Justiţiei, de la vremea respectivă, Victor Ponta. Ca atare, Alinăi Bica i-a fost repartizată, cu chirie, o locuinţă din fondurile RA-APPS, într-un imobil situat în apropierea Pieţei Romane, din sectorul 2 al Capitalei. În data de 22 noiembrie 2014, Alina Bica a fost ridicată din trafic şi condusă la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde a fost pusă sub acuzare în primul dosar penal care o vizează, fiind reţinută şi prezentată instanţei de drepturi şi libertăţi, cu propunerea arestării preventive. Din 22 noiembrie 2014, până în 21 aprilie 2015, Alina Bica s-a aflat în arest preventiv în Arestul Poliţiei Capitalei şi, ulterior, transferată la Penitenciarul Târgşor.

Arest, arest la domiciliu și iar arest

În aceeaşi zi în care instanţa a decis arestarea sa preventivă, Alina Bica a înaintat procurorului general al României de atunci, Tiberiu Niţu, demisa din funcţia de şef al DIICOT. Două zile mai târziu, Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a întrunit, pentru a decide suspendarea Alinăi Bica din magistratură, ca urmare a arestării sale în primul dosar ANRP. În aceeaşi zi, Traian Băsescu a semnat decretul de eliberare din funcţia de şef al DIICOT a Alinei Bica. Din acel moment, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorului aflat în această situaţie nu i s-au mai plătit drepturile salariale, iar perioada suspendării nu se mai calculează ca vechime în magistratură. Practic, drepturile pe care Alina Bica le avea ca şi procuror-şef al DIICOT au fost anulate, odată cu demisia şi cu suspendarea din magistratură, inclusiv dreptul de a ocupa o locuinţă RA-APPS.

După executarea celor şase lui de arest preventiv, Alina Bica a fost mutată în arest la domiciliu. Mai exact, într-un apartament din Capitală, în suprafaţă de 53 de metri pătraţi, achiziţionat, în anul 2010, de soţul acesteia, Mircea Bica. De altfel, această locuinţă este şi singura care se regăseşte în toate declaraţiile de avere depuse de Alina Bica. Aici, Bica a locuit până în septembrie 2015, când DNA a decis reţinerea ei într-un alt dosar, cerând instanţei arestarea preventivă pentru a doua oară. Cu alte cuvinte, în toată perioada cuprinsă între noiembrie 2014 şi prezent, Alina Bica nu doar că nu a mai utilizat apartamentul RA-APPS, dar nici nu putea face acest lucru, chiar dacă ar fi dorit.

Bica, ţinta predilectă a procurorilor DNA

Datoriile pe care Alina Bica le are către Regia Protocolului de Stat reprezintă ultimul episod al unui lung şir de evenimente neplăcute pentru fostul procuror DIICOT. După reţinerea din noiembrie 2014, în 15 decembrie acelaşi an, Alina Bica a fost trimisă în judecată, în primul dosar instrumentat de DNA, alături de Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu şi Gheorghe Stelian, zis “Stelu”. Aceştia sunt acuzaţi că, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, au aprobat despăgubirea afaceristului Ghjeorghe Stelian cu suma de 377.282.300 de lei. Prejudiciul adus Ministerului Finanţelor, calculat de DNA în acest dosar, se ridică la 61,72 milioane de euro.

Nici nu a ajuns bine în instanţă acest dosar, că DNA a început urmărirea penală împotriva Alinei Bica în al doilea, unde fosta şefă a DIICOT a fost cercetată alături de Alin Cocoş, Dorin Cocoş şi Adriean Videanu, ca urmare a unui denunţ formulat de fostul consilier al Alinei Bica, Ionuţ Florin Mihăilescu. Aici, apare şi o acuzaţie referitoare la anumite infracţiuni reţinute în sarcina Alinăi Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, în legătură cu decizia de a ridica sechestrul asigurător instituit pe 80 de acţiuni deţinute de Adriean Videanu la societatea Titan Mar. În 26 februarie, toţi cei în cauză au fost trimişi în judecată.

Arestată pentru a doua oară în septembrie anul trecut

Eliberată din arest după şase luni, Alina Bica s-a bucurat pentru o scurtă perioadă de “libertate”, între pereţii apartamentului soţului ei, din Bucureşti. În data de 1 septembrie 2015, procurorii DNA au dispus, din nou, reţinerea pentru 24 de ore a fostului procuror al DIICOT, dar şi a fostului preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală, Şerban Pop, precum şi a afaceristului Horia Simu. Tot ca urmare a unui denunţ formulat de fostul consilier Ionuţ Florin Mihăilescu.

Denunţătorul este cel care le-a povestit procurorilor că Alina Bica ar fi primit, prin intermediul său, de la Şerban Pop, mită de 17.500 de euro, pentru ca, în calitatea sa de şefă a structurii de parchet, să determine înlocuirea procurorului care instrumenta un dosar ce îl privea pe Horia Simu şi că, totodată, ar fi exercitat presiuni asupra unui alt subaltern, în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în dosarul respectiv. Acest al treilea dosar a fost trimis, de asemenea, cu repeziciune în judecată, în data de 25 septembrie 2015. După ce, în prealabil, Alina Bica a fost arestată preventiv, “cazată” în Arestul Poliţiei Capitalei şi mutată la Penitenciarul Târgşor. În 22 octombrie 2015, Alina Bica a fost transferată în arest la domiciliu. Ulterior, şi această măsură a fost înlocuită cu cea a controlului judiciar.

Denunţătorul a declarant în instanţă că a inventat totul, la presiunea DNA

Interesant este că, la mijlocul lunii iunie, cu câteva săptămâni înainte ca Judecătoria Sectorului 2 să se pronunţe cu privire la cuantumul datoriilor pe care Alina Bica le are de achitat RA-APPS, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ridicat controlul judiciar instituit asupra fostei şefe a DIICOT. În timpul respectivei şedinţe de judecată, denunţătorul Ionuţ Florin Mihăilescu a refuzat să îşi mai susţină denunţul formulat la DNA împotriva fostei sale şefe, după care, obligat de instanţă, a recunoscut că a formulat toate aceste denunţuri la cererea procurorului DNA, pentru a primi o pedeapsă mai uşoară în dosarul în care el însuşi este judecat. De altfel, în privința celor 17.500 de euro pe care i-ar fi înmânat Alinăi Bica, Mihăilescu a spus, iniţial, că i-ar fi lăsat în apartamentul de la RA-APPS, ulterior declarând că i-a lăsat la celălalt domiciliu. Reacţia Alinăi Bica a fost una pe măsură. Aceasta a izbucnit în plâns, acuzând faptul că a stat 52 de zile în arest pe baza unui denunţ pe care Mihăilescu nu şi-l mai susţine. La rândul lui, procurorul de şedinţă l-a ameninţat pe Mihăilescu cu deschiderea unui dosar penal pentru mărturie mincinoasă.

Peste 20.000 de lei este suma pe care Judecătoria Sectorului 2 a obligat-o pe Alina Bica să o achite RA-APPS, constând în chirii, cote de întreţinere, penalităţi şi dobânzi, precum şi contravaloarae unor bunuri de inventar aferente unei locuinţe “ocupate” de aceasta în perioada în care se afla în arest preventiv

Alina Bica şi-a pierdut dreptul de a deţine o locuinţă de serviciu, odată cu demisia sa din funcţia de procuror-şef al DIICOT şi după suspendarea din magistratură, ca urmare a dosarelor instrumentate de DNA.