Cocoş cântă sub acelaşi acoperiş cu omul lui Baaklini

Afacerea pentru care a fost pus sub acuzare libanezul Said Baaklini, o returnare de TVA de vreo 60 de milioane de euro, se învârte în jurul Euro Hotels Internaţional Co SRL, firma lui Dorin Cocoş, soţul ministrului Dezvoltării Regionale şi a Turismului, Elena Udrea.

Acuzaţia adusă de Departamentul Naţional Anticorupţie lui Said Baaklini este că a vrut să exporte nişte echipamente scoase din uz de la UCM Reşiţa în Republica Guineea la preţ de bijuterii tehnologice, obţinând astfel o returnare frauduloasă de TVA din partea statului român de mai mult de 60 de milioane de euro.

Pentru ca afacerea să meargă ca unsă, premierului României i-a fost pusă sub ochi o aşa-numită scrisoare din partea omologului din Guineea, Jean Marie Dore. Republica Guineea traversează o perioadă de o instabilitate politică gravă, ca urmare a unei lovituri de stat, iar premierul care a semnat documentul înmânat lui Boc a fost înlăturat la câteva zile după ce ar fi semnat scrisoarea prin care acesta intervenea pentru urgentarea exportului pus la cale de Said Baaklini prin firma Libarom Agri SRL.

Purtătorul mesajului premierului guinez a fost Iulian Tudor. Realitatea TV a dezvăluit că acesta este un om de afaceri, reprezentant al Marianei Cîndea, asociatul lui Dorin Cocoş din Euro Hotels Internaţional Co SRL, dar şi consul onorific al Republicii Guineea la Bucureşti. Jurnalul Naţional a urmărit însă mai departe informaţia şi a descoperit că Iulian Tudor nu apare deloc accidental în relaţia cu Dorin Cocoş. Iar faptul că acesta a fost mesagerul premierului Jean Marie Dore nu este nici aceasta o simplă întâmplare.

Iulian Tudor este un om de aface­ri a cărui avere s-a înmulţit prin in­termedierea afacerilor de import-ex­port. Acesta a intrat în rândul oameni­lor de afa­ceri serioşi prin Vox Trans­pedition SRL, firmă de comisionariat va­mal. O informaţie interesantă este că una dintre locaţiile din Bucureşti desemnată în 2005 ca antrepozit fiscal – zonă specială pentru desfă­şu­ra­rea activităţilor de vămuire – func­ţi­o­nează pe una dintre proprietăţile per­sonale ale lui Iulian Tudor, cu adresa în Şoseaua Odăii numărul 93-101.

Numele său a fost necunoscut marelui public până acum câteva zile, dar Iulian Tudor se dovedeşte o foarte veche cunoştinţă a cuplului Udrea-Cocoş. După izbucnirea scanda­lului, au apărut bârfe chiar că Tudor ar fi naşul de cununie al celor doi.

Cert este că în 2002, când a înfiinţat Euro Hotels Internaţional Co SRL, Cocoş şi-a ales ca sediu administrativ pentru noua firmă chiar locuinţa lui Iulian Tudor, un apartament de pe Strada Domniţa Anastasia.

Doi ani mai târziu, Dorin Cocoş a mutat se­diul firmei la ac­tuala adresă, Strada Gheorghe Polizu numărul 4, unde este înregistrată şi Vox Transpe­dition SRL. Această firmă din urmă aparţine Marianei Cîndea, asociata lui Cocoş din Euro Hotels, şi pe care o re­prezintă din 2003, prin împuter­nicire notarială, în toate afacerile, acelaşi Iulian Tudor.

Mariana Cîndea are dublă cetăţenie, română şi belgiană, fiind emigrantă încă din anii ’90. Aceasta a devenit în 2003 asociata lui Dorin Cocoş şi, prin acelaşi Iulian Tudor, deţină­toarea comisionarului vamal Vox Transpedition SRL. Cu toate acestea, este de reţinut că pentru a lua un credit de vreo 1,5 mi­lioane de euro Vox Transpedition a pus gaj bunuri imobiliare proprietatea lui Tudor.

O informaţie care pune la îndoială calitatea de proprietar de facto al societăţii a Marianei Cîndea. După toate aparenţele, aceasta este doar un "elefant”, un nume în spatele căruia Iulian Tudor a preferat să stea ascuns pentru a nu fi asociat cu Dorin Cocoş. Afacerile acestuia ar fi intrat de mult timp în vizorul presei şi puse pe seama asocierii cu soţul Elenei Udrea. Cert este că cele două so­cietăţi, Euro Hotels şi Vox Trans­pedition, au împărţit acelaşi acoperiş tot timpul: mai întâi apartamentul lui Tudor de pe Strada Domniţa Anastasia, iar acum, birourile Euro Hotels din Strada Polizu.

Nici apariţia numelui lui Tudor în afacerea penală a lui Baaklini nu este accidentală. Acesta a devenit consul onorific al R. Guineea cu doar câteva luni înainte de demararea procedurilor oficiale de export ale libanezului Said Baaklini. Prima menţiune pe site-ul Ministerului de Externe român a numelui acestuia este din septembrie 2010.

La câteva zile după ce firma lui Baaklini a semnat cu UCM Reşiţa pentru echipamentele pe care urma să le exporte către Guineea şi pentru care urma să primească din partea statului român o returnare de TVA cât bugetul unui întreg oraş.

Un alt detaliu semnificativ este acela că la momentul la care Iulian Tudor devenea reprezentant al statului african în România acesta încasa sume frumoase din partea lui Said Baaklini cu titlu de chirii. Respectiv, Iulian Tudor a preluat în aprilie 2007 societatea Servprodcom Etro Exim SRL pentru suma de 116.000 de euro. De fapt, obiectul tranzacţiei era imobilul deţinut de această societate, un spaţiu comercial de pe Strada General Budişteanu numărul 24.

Un an mai târziu, Libarom Agri SRL (aceeaşi societate care a vrut să facă exportul spre Guineea) şi-a mutat aici sediul după semnarea unui contract de închiriere cu Servprodcom Etro Exim SRL. Contractul era va­labil până în 2011, dar în februarie 2010 Tudor a radiat firma, fără să facă vreo menţiune cu privire la respectivul bun imobiliar. De unde se poate înţelege că Baaklini a cum­părat respectivul spaţiu anterior radierii Servprodcom Etro Exim SRL. Câteva luni mai târziu, Iulian Tudor avea să expedieze către premierul Boc scrisoarea premierului Jean Marie Dore.

MAE: Iulian Tudor are calitatea de consul onoric al Republicii Guineea la Bucureşti

La solicitarea Jurnalului Naţional, Ministerul Afacerilor Externe a făcut câteva precizări cu privire la calitatea de consul onoric al Republicii Guineea al domnului Iulian Tudor.
Ministerul de Externe al Republicii Guineea a informat Ambasada României la Dakar, în 9 iunie 2000, despre intenţia de a deschide un Consulat Onorific la Bucureşti, şi de a-l numi în funcţia de consul onorific pe Iulian Tudor.
Ca răspuns la această solicitare, MAE a admis exercitarea funcţiilor consulare de către Iulian Tudor, în circumscripţiile consulare Bucureşti şi Constanţa, începând cu data de 13 noiembrie 2000.
MAE precizează ca de la data numirii lui Iulian Tudor în calitate de consul onorific al Republicii Guineea, şi până în prezent, autorităţile Republicii Guineea nu şi-au exprimat intenţia de a-i retrage acestuia patenta consulară.

Altă prietenie pictată în portocaliu
Pe de altă parte, Iulian Tudor este partener de afaceri şi cu Dumitru Buc­şaru. Cunoscut ca investitorul care a făcut performanţă la Unirea Urziceni, Bucşaru, un foarte bun prieten al lui Dorin Cocoş, a intrat în atenţia presei când a primit din partea preşedintelui Traian Băsescu o recomandare scrisă ca CFR-ul să-şi plătească cu prioritate datoriile către firma Art Construcţii Prest ‘92.

Nu era însă prima dată când Traian Băsescu îi sufla în conturi lui Dumitru Bucşaru. Firma Top Media SRL, controlată de acesta, a primit din partea Primăriei Municipiului Bucureşti în 2002-2003 300 de spaţii de afişaj în centrul Capitalei în condiţii greu de descris ca fireşti. Spaţiile ar fi trebuit iniţial folosite pentru promovarea unor evenimente culturale, dar prin semnătura primarului Traian Băsescu condiţia a fost eliminată din contracte.

Top Media a fost ulterior achiziţionată de o multinaţională de prestigiu în domeniu, Affichage, dar în managementul noii societăţi se găseşte mai departe Mihai Lucian Palaz. Acesta l-a servit pe Bucşaru ca administrator al firmei. Palaz este vărul subprefectului portocaliu al Constanţei, Claudiu Palaz. Iulian Tudor a fost asociat în Comaico SRL cu Bucşaru până anul trecut. În ciuda faptului că Iulian Tudor nu mai are calitate în această societate, comisionarul a acceptat să-şi ajute prietenul, Dumitru Bucşaru, punând gaj mai multe bunuri imobiliare pentru contractarea unui credit în vederea unei investiţii imobiliare.

Şeful ANCEX  a oprit transportul motoarelor UCM Reşiţa
Ministerul Afacerilor Externe a lămurit misterul din jurul audierii la DNA a directorului general al ANCEX, Călin Radu Ancuţa. Potrivit MAE, acesta a fost audiat doar în calitate de martor în dosarul UCM Reşiţa, el fiind cel care a stopat de fapt transportul motoarelor către Republica Guineea.

"Domnul Călin-Radu Ancuţa a fost citat în calitate de martor de DNA în vederea clarificării rolului pe care îl are D-ANCEX în exportul de produse militare şi cu dublă utilizare, aspectele financiare implicate în procesul UCM Reşiţa nefiind de competenţa D-ANCEX.", ne-a precizat MAE, ca urmare a solicitării noastre.

"Domnul Călin-Radu Ancuţa, în calitate de director general al Departamentului pentru Controlul Exporturilor-ANCEX, autoritate naţională de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare şi de control al exporturilor, importurilor şi a altor operaţiuni cu produse militare, a  declanşat în data de 23 noiembrie 2010, urmare a unor informaţii primite de la organele abilitate, acţiunea de oprire a unui export de motoare navale din portul Constanţa având ca destinaţie finală Republica Guineea (Conakry).", ne-a comunicat MAE.

Acţiunea de oprire a exportului de motoare navale a avut la bază caracteristicile tehnice specifice acestor tipuri de motoare care le încadrau ca produse cu dublă utilizare (civile şi militare) supuse regimului de control al exportului şi a faptului că exportatorul nu era în posesia unei licenţe de export pentru desfăşurarea acestei tranzacţii, a explicat MAE. "Totodată, destinaţia finală declarată – Republica Guineea (Conakry) -, aflată sub un embargo unilateral privind transferurile de echipamente militare al Uniunii Europene impunea o analiză foarte exigentă a oportunităţii de export pentru acest tip de motoare. În acest context, autoritatea naţională şi directorul general Călin-Radu Ancuţa au avut un rol determinant în oprirea exportului de motoare navale de la UCM Reşiţa către Republica Guineea (Conakry), şi implicit stoparea unei acţiuni de deturnare de la bugetul statului a unei sume de 60 milioane de euro reprezentând o intenţie de returnare ilegală de TVA.

Astfel, menţionarea domnului Călin-Radu Ancuţa ca fiind acuzat oficial sau implicat într-o operaţiune de deturnare de fonduri nu reflectă situaţia reală.", subliniază MAE în răspunsul oferit la solicitarea noastră. (Violeta Fotache)