x close

Cum au căpuşat offshore-urile lui Ţiriac Aeroportul „Henri Coandă”

0
Autor: Ion Alexandru 18 Mar 2016 - 17:40
Cum au căpuşat offshore-urile lui Ţiriac Aeroportul „Henri Coandă” Karina Knapek/Intact Images
Vezi galeria foto


Construcţia celui mai luxos complex rezidenţial din România, cu aportul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului condus de Elena Udrea şi cu implicarea unor importante fonduri europene, reprezintă doar o parte a scandaloasei afaceri care a ţinut, în ultimii ani, prima pagină a ziarelor. În spatele proiectului rezidenţial „La Stejarii”, dar şi a complexului de agrement „Stejarii”, stă o adevărată reţea de companii, deţinute, de asemenea, de o încrengătură de căsuţe poştale cu sediul în Cipru, sau companii olandeze şi spaniole, controlate de omul de afaceri Ion Ţiriac, prin interpuşi. Legăturile acestui grup de interese cu mai mulţi politicieni, printre care Elena Udrea sau Ioan Rus, au fost devoalate în nenumărate rânduri în presă. Însă, mai puţin cunoscută este ramificaţia acestor companii într-o altă afacere, prin care a fost, literalmente, căpuşată una dintre cele mai importante activităţi desfăşurate pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”. Două astfel de căsuţe poştale controlate din umbră de magnatul Ion Ţiriac, aflate în strânsă legătură cu ultraluxosul cartier din Strada Jandarmeriei, sunt implicate în terminalul Cargo Center, care ocupă un teren de 3,5 hectare în incinta Aeroportului Internaţional Otopeni. Interesant este faptul că, în timp ce, pe hârtie, afacerile private ale grupului, inclusiv ale complexului rezidenţial de lux, au înregistrat, în ultimii ani, doar pierderi, afacerile cu statul ale aceluiaşi grup au cunoscut profituri.

Legăturile dintre stat şi firmele cipriote ale lui Ion Ţiriac, implicate în construcţia complexului rezidenţial şi de agrement „Stejarii” au demarat încă din epoca „Năstase”, însă au cunoscut o dezvoltare impresionantă în perioada în care, la guvernare, s-a aflat Partidul Democrat Liberal. „Jurnalul Naţional” prezintă reţeaua de offshore-uri care stă în spatele acestor afaceri.

 

Paravanele sunt companii cu sediul în Olanda şi Cipru

Ultraluxosul complex „Stejarii”, locaţie de domiciliu şi de agrement a Elenei Udrea, dar şi a altor personaje controversate din spectrul politi-co-mediatic românesc, a fost dezvoltat în două etape. Este vorba despre componenta rezidenţială, concreti-zată în Complexul Rezidenţial „La Stejarii” şi Complexul de Agrement „Stejarii Country Club”. Acesta din urmă a generat scandalul mediatic, după ce presa a descoperit faptul că, pentru realizarea lui, s-a implicat chiar Ministerul Dezvoltării Regio-nale şi Turismului, pentru accesarea de fonduri europene. Construcţia acestui centru SPA se află în propri-etatea companiei Medusa Hotels International SRL, deţinută, iniţial, de către societatea olandeză Balac-vala BV. Ulterior, acţiunile au fost preluate de două offshore-uri cipriote, Dongo Holdings Limited şi Ameil Enterprises Limited, căsuţe poştale cu sediul în Nicosia, controlate de Ion Ţiriac şi reprezentate de avocata Octavia Malene, o apropiată a fostului ministru PSD Ioan Rus. Balacvala BV este implicată, indi-rect, aşa cum vom arăta mai jos, şi în ridicarea complexului rezidenţial „La Stejarii”.

 

În sensul că BICC are drept acţionari doar persoane juridice: Globe Ground România SRL (23%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA (27%), Servisair SAS (20%), Franke Beteiligungs Verwaltuns-gesellchaft MbH Germania (10%) şi un offshore cipriot, Moonlock Ltd (20%). Această din urmă căsuţă poştală este controlată tot de magnatul Ion Ţiriac, prin intermediul unui alt avocat, Neculai Mândrilă, care îi repre-zintă afaceristului interesele în foarte multe societăţi româneşti sau cipriote. Mai mult, o altă solicitare a statului a fost aceea ca BICC să încheie cu aeroportul un contract de închiriere asupra terenului de 35.000 de metri pătraţi, pe care se afă terminalul Cargo de mărfuri. La vot, ambe-le propuneri au fost respinse. Potrivit unor informaţii, acest refuz văduveşte Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” de aproximativ 500.000 de euro. Pentru realizarea terminalului Cargo, statul, prin Compania Naţională Aeroporturi Bucu-reşti SA, a venit în societate cu aport la capitalul social în natură, respectiv cu terenul de 3,5 hectare. Companiile lui Ţiriac au venit cu bani. Astfel, Globe Ground România SRL, din care face parte societatea olandeză Balacvala BV, a avut un aport de 2,3 milioane de dolari, în timp ce offshore-ul Moonlock Ldt, de două milioane de dolari. Contractul de asociere a expirat în 2014, expirând astfel şi dreptul de folosinţă al SC Bucharest International Cargo Center – BICC SA asupra terenului de 3,5 hectare aflat în administrarea CN Aeroporturi Bucureşti SA. Pe o suprafaţă de 7.800 de metri pătraţi, firma a construit depozitul de procesare a mărfurilor, activitatea termina-lului fiind estimată la peste 40.000 de tone de mărfuri anual. Odată expirat contractul de asociere, în toamna anului trecut, CN Aero-porturi Bucureşti SA a convocat o Adunare Generală Extraordi-nară a Acţionarilor BICC SA, supunând la vot două chestiuni de interes pentru statul român. Respectiv, a cerut modificarea actului constitutiv al societăţii, în sensul ca CN Aeroporturi Bucureşti SA să aibă un drept de primă opţiune la dobândirea construcţiilor edificate pe terenul aflat în proprietatea aeroportului, atât în cazul în care BICC SA ar decide vânzarea acestora înaintea încetării activităţii societăţii, cât şi în cazul închiderii societăţii prin insolvenţă sau faliment. În speţă, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti dorea să îşi exercite acest drept în condiţii similare cu cele din “oferta cea mai avan-tajoasă primită de BICC sau de lichidatorul acesteia, ofertă făcută cu bună credinţă”.

 

Business-ul handling pe aeroport

Aceasta nu este singura afacere de gen în care căsuţele poştale din spatele complexului „La Stejarii” a derulat-o cu Aeroportul Otopeni. „Jurnalul Naţional” a dezvăluit, la sfârşitul anului trecut, faptul că asociatul principal al SC Bucharest Inter-national Cargo Center – BICC SA, SC Globe Ground SRL, a primit, în concesiune, serviciile de handling pe Aeroportul Otopeni, tot de pe vremea guvernării Năstase. Acţionariatele celor două firme sunt asemănătoare, în sensul că, la SC Globe Ground SRL, asociaţi sunt, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, compania olandeză Balacvala BV (primul proprietar al SC Medusa Hotels International SRL), Servisair SAS şi Compania Naţională Tarom SA. Globe Ground România SRL s-a ocupat, pe Aeroportul Otopeni, de un complex de servicii aferente asistenţei avioanelor şi pasagerilor în timpul staţionării pe aeroport, precum şi cu acti-vităţi de degivrare a pistelor de aterizare. Contractul a fost menţinut de absolut toţi miniştrii Trans-porturilor, indiferent de guver-nare, pe marginea lui iscându-se un adevărat scandal. Compania Globe Ground România SRL a fost implicată, în anii 2008 şi 2010, în două incidente de proporţii legate de întârzierea a zeci de curse care urmau să decoleze de pe Aeroportul „Henri Coandă”. La începutul anului 2008, firma în cauză a efectuat operaţiunile de desză-pezire a pistelor de decolare şi aterizare de pe aeroport, fără să asigure degivrarea aeronavelor în timp util. Acest fapt a condus la întârzierea a zeci de curse. Totodată, compania în cauză a mai fost acuzată de faptul că a asigurat, ulterior, degivrarea aeronavelor, cu prioritate a celor aparţinând companiilor aeriene străine, în dezavantajul curselor româneşti.

 

În data de 1 decembrie 2010, pe o ninsoare teribilă, situaţia s-a repetat, iar alte zeci de curse aeriene au fost anulate. Şi de această dată, operaţiunea de degivrare a fost asigurată de Globe Ground România SRL, în condiţii la fel de contestate ca în urmă cu doi ani. 155 de milioa-ne de euro a fost cifra de afaceri a Globe Ground România în perioada 2009-2010.

 

Unul din fondatorii Masteran-ge Imobiliare SRL, offshore-ul Daneridge Limited, împreună cu o altă căsuţă poştală, Sungrove Limited, deţin pachetul de acţiuni al societăţii SC Poiana Stejarilor SRL, un nume apropiat afacerii din Strada Jandarmeriei.

Împrumuturi de milioane de euro

SC Materange România SRL avea sediul social la o adresă din Şoseaua Nordului, Sectorul 1, unde mai funcţionează o altă companie, SC Masterange Imobiliare SRL. Această firmă este la fel de spectaculoasă ca şi celelalte, având în vedere acti-vităţile desfăşurate şi acţionarii care s-au perindat de-a lungul timpului. La înfiinţare, în iunie 2005, acţionariatul Masterange Imobiliare SRL era compus din Masterange Limited (asociatul unic al Masterange România SRL) şi dintr-un alt offshore cipriot, Daneridge Limted. Compania se ocupă cu promovarea şi dezvoltarea imobiliară. În noiembrie 2005, cele două căsuţe poştale sunt radiate din acţionariat, locul lor fiind luat de o a treia căsuţă poştală, Credant Holdings Limited Cipru, Nicosia. Un an mai târziu, alături de Credant Holdings, în structura acţio-nariatului Masterange Imobi-liare SRL intra şi o companie spaniolă, Riofisia Internaci-onal S.L., denumită anterior Eramus Negocios Inmobiliaros S.L. Aceleaşi două firme au mai deţinut acţiuni la o altă companie care activează pe piaţa imobiliară, SC Goldan Real Estate SRL. Anul trecut, Riofisia Internacional S.L. a părăsit acţionariatul, locul ei fiind luat de o altă căsuţă poştală cipriotă, Weybridge Limited. În 2007, Masterange Imobiliare SRL a vândut companiei Lemixim SA Braşov un complex de locuinţe situat în cartierul Hărmanului, din Braşov.

 

Afacerile private, pe butuci, cele cu statul, pe profit

Se poate observa o discrepanţă între evoluţia afacerilor pe care Ion Ţiriac le-a derulat cu aceste companii, în sfera privată, faţă de situaţia existentă atunci când vorbim despre contractele cu statul. Astfel, SC Masterange România SRL, cea care a ridicat complexul rezidenţial „La Stejarii”, a înregistrat, în 2012, venituri de 48.233.736 lei şi pierderi de 90.790.047 lei. În 2013, veniturile au fost de 13.135.728 lei, iar pierderile înregistrate au fost de 36.593.393 lei, pentru ca, în 2014, veniturile să fie de 38.899,375 lei. Medusa Hotels International SRL, care a ridicat complexul de agrement „Stejarii Country Club” a cunoscut, în 2010, pierderi de 6,9 milioane de lei, în 2011 de 9,04 milioane de lei, în 2012 pierderi de 9,5 milioane de lei, în 2013 de 7,6 milioane de lei, iar în 2014, pierderi de 7,2 milioane de lei. Şi Masterange Imobiliare SRL a mers numai pe pierdere: 2009 – 8,3 milioane de lei, 2010 – 5,47 milioane de lei, 2011, 10,7 milioane de lei, 2012 – 8,7 milioane de lei, 2013 - 752.000 lei. Abia în 2014, societatea a înregistrat un profit de... 4.093 lei. La polul opus se află afacerile cu aeroportul. Bucharest International Cargo Center SA a cunoscut profituri, astfel: 2009 – 3 milioane de lei, 2010 – 2,95 milioane de lei, 2011 – 3,02 milioane de lei, 2012 – 3,11 milioane de lei, 2013 - 3,05 milioane de lei şi 2014 – 3,2 milioane de lei. Globe Ground România a înregistrat, în 2009, un profit de 15,95 milioane de lei, iar în 2010, un profit de 15,91 milioane de lei. În 2012 şi 2013, profiturile au fost de peste 10 milioane de lei.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 6212


Mai multe titluri din categorie

Război în instanță pentru 700 de lei între doi milionari în euro

Război în instanță pentru 700 de lei între doi milionari în euro
Galerie Foto Firma lui Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, care a preluat, în urmă cu șase ani, de la stat, Complexul Hotelier Mamaia, este executată silit de o firmă controlată de un fost deputat al Partidului...

Răsvan Popescu - scriitorul din casa cu flori, terasă și o pisică

Răsvan Popescu - scriitorul din casa cu flori, terasă și o pisică
Jurnalistul și scriitorul Răsvan Popescu s-a întors la dragostea dintâi, proza scurtă. A lansat în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest volumul “Peștele cu aripi”, dedicat...

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 
Galerie Foto Cu câteva luni înainte să fie arestat în dosarul „Microsoft 1”, afaceristul Dorin Cocoș a devenit co-asociat în firma de hoteluri pe care o deține, SC Euro Hotels International Co....

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 
RCS&RDS SA vinde curent electric către instituțiile statului, chiar în timp ce se află în litigiu cu Guvernul României, într-un proces deschis de două companii afiliate grupului coordonat ...

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 
Fostul deputat PSD Oana Nicu­lescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității,...

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 
În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe...

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...

Legături în rețea: afaceri profitabile între RCS&RDS şi gruparea Remus Truică - Dorin Cocoș

Legături în rețea: afaceri profitabile între RCS&RDS şi gruparea Remus Truică - Dorin Cocoș
Galerie Foto Una dintre cele mai importante societăți de IT care activau, în timpul mandatului lui Adrian Năstase, pe piața românească, TotalNet SRL, a fost preluată de către grupul RCS&RDS, în anul...

Florin Șinca: Poliția Română își repetă istoria și greșelile

Florin Șinca: Poliția Română își repetă istoria și greșelile
Galerie Foto Polițistul Florin Șinca, autorul mai multor cărți despre istoria Poliției Române, demonstrează că după 1990 s-a revenit la greșelile anterioare reformei lui Vasile Lascăr, din 1903. Deși Lascăr a...

Prof. Dr. Nicolae Iordache: Dacă scoaterea bilei nu curmă suferinţa, nu era ea de vină

Prof. Dr. Nicolae Iordache: Dacă scoaterea bilei nu curmă suferinţa, nu era ea de vină
Când vezica biliară nu funţionează bine trebuie scoasă. O comparaţie cu maşina: când bateria şchioapătă, e necesar să o înlocuieşti. Dar după scoaterea vezicii biliare, pacientul are...
Serviciul de email marketing furnizat de