Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conducerea USR pune presiune pe colegii coaliției de la UDMR să renunțe la amendamentul depus la Senat, cu privire la preluarea dosarelor Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) la Secția de Urmărire penală și Criminalistică din Parchetul General. Dan Barna însuși arată că nu există, din punctul său de vedere, nicio altă variantă decât desființarea SIIJ și revenirea la situația anterioară înființării acestei structuri. Este un atac fără precedent făcut la adresa unei structuri de parchet, cu atât mai mult cu cât persoana care face aceste presiuni, la nivel public și politic, este ea însăși investigată de secția pe care vrea să o desființeze. Dan Barna este una dintre cele trei persoane pe numele cărora, în toamna anului trecut, a fost formulată la SIIJ plângerea penală, în dosarul fraudării alegerilor de la Primăria Sectorului 1, dosar în care este vizată, printre altele, și săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid politruc pentru obținerea de foloase necuvenite.
Planurile celor de la USR-PLUS cu privire la convocarea unei sesiuni extraordinare a Senatului, în perioada vacanței parlamentare, pentru a da un vot pentru a îngropa Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și, odată cu ea, dosarele instrumentate aici, pare să nu aibă succesul scontat. Piedica progresiștilor în acest demers vine chiar de la colegii de coaliție guvernamentală de la UDMR care, încă din luna aprilie, au depus mai multe amendamente la forma legii adoptate de Camera Deputaților, în sensul introducerii unor garanții de independență, profesionalism și de evitare a oricărei ingerințe de ordin politic în dosarele care urmează să fie preluate de la SIIJ, după desființarea ei. Aceste amendamente i-au făcut pe cei de la USR să sară ca arși și, prin vocea liderului Dan Barna, dar și a ministrului Justiției, Stelian Ion, fac presiuni publice asupra UDMR să renunțe la aceste amendamente.
Aceste presiuni fără precedent s-au accentuat, ieri, când, după o ședință internă a USR, Dan Barna a ieșit într-o declarație de presă în care a precizat că amendamentul UDMR este „toxic”. „Am analizat împreună cu colegii din Biroul Național toate variantele posibile. Concluzia este foarte clară: amendamentul UDMR, care se află în momentul de față în Comisia de la Senat, este unul care nu desființează SIIJ. Amendamentul UDMR nu face altceva decât să mute SIIJ la Parchetul General. Ori nu ne putem permite, ca stat, să transmitem acest mesaj de reformă ca și glumă, prin care în loc să desființăm SIIJ pur și simplu schimbăm eticheta de pe ușă și adresa de pe cartea de vizită și mutăm o secție dedicată magistraților la Parchetul General. Este un lucru de neacceptat”, a spus liderul USR.
Trei persoane vizate de plângerea penală. Una este Dan Barna. SIIJ a început urmărirea penală in rem
Aceste afirmații, dacă ar fi fost făcute, acum câțiva ani, de către un alt lider politic împotriva căruia Dan Barna a luptat inclusiv în stradă, ar fi generat nu doar un scandal public, dar și intervenția instituțiilor statului. Reamintim că, pe rolul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, pentru desființarea căreia Dan Barna face aceste presiuni la adresa celor de la UDMR, se află în instrumentare un dosar de urmărire penală, în care sunt vizate posibile fraude cu privire la alegerea primarului Sectorului 1.
Acest dosar penal a plecat de la o plângere formulată, în luna octombrie a anului trecut, de către organizația PSD Sectorul 1, și vizează presupusa săvârșire a unor infracțiuni de către trei persoane cu nume și prenume. Prima este Nicolae Sprîncu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, fost președinte al Biroului Electoral de Circumscripție Sector 1, la alegerile locale din data de 27 septembrie 2020. A doua persoană este Dan Barna, în calitate de președinte al Partidului Uniunea Salvați România. Iar cea de-a treia persoană vizată este Andrei Nicolaescu, membru al USR.
Dosarul s-ar muta la DNA, dacă legea ar trece cum vor cei de la USR
Aceste informații apar în dosarul SIIJ nr. 2184/P/2020 în care procurorul de caz Sorin Eugen Iasinovschi a remis, în data de 5 februarie 2021, ordonanța prin care a dispus efectuarea de acte de urmărire penală, renumărarea sacilor cu voturi, a buletinelor de vot și verificarea listelor de votanți și a proceselor-verbale.
În documentul citat se face referire la efectuarea de acte de urmărire penală în acest dosar sub aspectul mai multor infracțiuni, printre care abuz în serviciu, în forma prevăzută de legea DNA 78/2000, de folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid politic pentru obținerea de foloase necuvenite, infracțiune de asemenea prevăzută în Legea 78/2000, precum și de sustragere sau distrugere de înscrisuri.
Este mai mult decât evident că singura dintre cele trei persoane nominalizate în această Ordonanță care se află în conducerea unui partid politic este nimeni altul decât liderul USR, Dan Barna.
Dosarul SIIJ privind fraudarea alegerilor de la Sectorul 1 urmează să fie finalizat, așa cum însuși procurorul de caz a declarat într-un interviu cenzurat (care nu a mai fost difuzat), în cursul acestei toamne.
Iar, dacă lucrurile se vor întâmpla în sensul presiunilor făcute de USR, iar SIIJ se va desființa, dosarul urmează să fie preluat de DNA, conform competenței materiale. La DNA mai zace un dosar, încă din 2019, în care sunt vizate afacerile cu fonduri europene în care este implicată firma pe care a deținut-o Dan Barna.
UDMR vrea garanții solide. Procurori profesioniști, anchete făcute la Parchetul General și un control serios al CSM
Ei bine, în aceste condiții, este mai mult decât justificată criza de timp pe care o resimt cei de la USR cu privire la proiectul de lege de desființare a SIIJ, aflat acum pe masa Comisiei Juridice a Senatului. Guvernul Cîțu a transmis Parlamentului un proiect de lege de desființare a SIIJ, într-o formă gândită de colegul de partid al lui Dan Barna, Stelian Ion, care îndeplinește funcția de ministru al Justiției, prin care se urmărește anihilarea atât a SIIJ, cât și a dosarelor instrumentate de SIIJ. Adică secția se închide, procurorii se întorc la parchetele de unde au venit, dosarele se transmit la DNA (dacă vizează fapte de corupție) și la DIICOT (dacă vizează fapte de crimă organizată), iar orice urmărire penală, arestare, percheziționare, trimitere în judecată a unui magistrat să nu mai necesite niciun aviz din partea CSM. Practic, revenirea la situația anterioară înființării SIIJ, când DNA folosea dosarele penale asupra magistraților, ca mijloace de presiune.
La Camera Deputaților, proiectul a suferit mici modificări, în sensul introducerii unor garanții antiabuz, prin intervenția CSM în acest proces.
Iar în luna aprilie, legea a ajuns la Senat, unde se află blocată în Comisia Juridică. UDMR vrea garanții serioase că nu ne întoarcem la vremurile binomului Coldea-Kovesi. Și, astfel, ajungem la esența conflictului dintre USR și UDMR, respectiv la amendamentul catalogat drept „toxic” de Dan Barna.
Amendamentele care i-au scos din sărite pe progresiști
De fapt, este vorba despre mai multe amendamente depuse de senatorul UDMR Csaszar Karoly Zsolt (FOTO). Primul amendament depus de acesta propune ca toate posturile aflate în schema de funcții și de personal a SIIJ, la data intrării în vigoare a legii de desființare, să rămână în schema Parchetului General și să fie redistribuite Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUP). Mai mult, senatorul propune ca, în funcție de nivelul de activitate, numărul de procurori ai Secției de Urmărire Penală să poată fi modificat prin Ordin al procurorului general, cu avizul conform al Plenului CSM. „Odată desființată SIIJ, schema posturi și de personal revine SUP, secție deja existentă, nefiind nevoie de înființarea unei structuri noi în acest sens”, motivează autorul amendamentului.
Al doilea amendament depus repară o altă situație generată de forma legii adoptată de Camera Deputaților. Senatorul UDMR arată că „în prezent, SIIJ are competență exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de procurori și judecători, inclusiv de procurori și judecători militari sau de magistrații care au calitatea de membri ai CSM”. Ca atare, la articolul 3 din legea de desființare, se propune modificarea, în sensul că toate dosarele SIIJ intră în competența Secției de Urmărire Penală și Criminalistică. În forma adoptată de Camera Deputaților, aceste dosare, dacă vizau fapte de corupție, se preluau de către DNA, iar cele de crimă organizată, la DIICOT.
Anchetatori angajați prin concurs, cu experiență solidă
Lucrurile merg și mai departe. „Pentru a putea instrumenta aceste dosare, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică trebuie să încadreze procurori numiți prin ordin al procurorului general al PÎCCJ cu aviz conform al Plenului CSM”, se arată în amendament. Mai mult, se propune ca „pentru a fi numiți în cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, procurorii trebuie să aibă cel puțin gradul profesional de parchet de pe lângă curte de apel, o vechime de minimum zece ani în funcția de procuror sau de judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de o comisie constituită în acest sens”.
Iar ca lovitura să fie cu adevărat crâncenă, același senator UDMR propune ca această comisie să fie numită prin Ordin al procurorului general și să fie formată din: doi procurori de la Parchetul General propuși de procurorul general, doi procurori din cadrul Inspecției Judiciare desemnați de către Plenul CSM la propunerea procurorului general și un formator din cadrul Institutului Național al Magistraturii.
Formațiunea condusă de Kelemen Hunor nu cedează
Atitudinea incalificabilă a celor de la USR a generat o reacție virulentă din partea UDMR. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond (FOTO), îi acuză pe ministrul Justiției, Stelian Ion, și pe liderul USR, Dan Barna, că alunecă spre „stalinism” și acuză pe oricine nu este de acord cu ei.
Botond a precizat că, „până acum, de multe ori am avut impresia că ministrul Justiției este un iacobin, dar acum, încet, dar sigur alunecă spre stalinism. Oricine are altă opinie decât dânsul este acuzat de așa-numitul deviaționism. Oricine acționează împotriva intereselor României, dacă nu este de acord cu Stelian Ion. Pe lângă politicieni, au devenit ținte ale ministrului Justiției și acei magistrați care nu îi susțin opiniile și, practic, sunt acuzați că nu-și doresc să continue lupta împotriva corupției. Întreb și eu: acei membri ai CSM care au votat raportul Inspecției, în anul 2019, cu majoritate de voturi și ei sunt deviaționiști? Atunci ce să înțeleg, că toți membrii CSM sunt deviaționiști, că nu-și doresc să continuăm lupta împotriva corupției?”.
Parlamentarul UDMR mai precizează că „dorim ca lupta împotriva corupției să continue, nu dorim ca gravele nereguli să se repete, să se repete abuzurile. Este absolut falsă ideea promovată de Stelian Ion, este un joc stalinist în care văd că a intrat și Dan Barna. Nu contestă nimeni că există corupție în rândul magistraților, dar nu acolo este marea corupție”. Conform lui Csoma Botond, „este un delir politic a lui Stelian Ion și al lui Dan Barna, iar acuzațiile acestea că noi nu ne dorim ca lupta împotriva corupției să continue sunt extrem de deranjante”.
