Pentru ce a primit Blejnar şpaga de peste 13 milioane lei

Dosarul în care a fost reţinut Sorin Blejnar, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, devoalează unele amănunte care duc la concluzia că mita de 13,7 milioane de lei, vehiculată de anchetatori, a fost o ţeapă pe catre afaceristul Horaţiu Bruno Berdilă şi-a luat-o de la Blejnar. Compania Romsys SRL, cea pentru care s-a plătit “comisionul” de 20%, a derulat, potrivit informaţiilor publice, un singur contract cu ANAF. Şi nu în 2011, când s-a negociat şpaga, ci abia la începutul anului 2014. Valoarea contractului nu reprezintă decât a şasea parte din valoarea comisionului. “Jurnalul Naţional” a luat la mână toate contractele pe care Fiscul le-a atribuit, în domeniul IT, în perioada invocată de procurorii de la DNA Ploieşti. Cele mai mari sume au fost date companiilor IMB România, firmei Dim Soft SRL – controlată de afaceristul Claudiu “Microsoft” Florică, şi de o altă firmă, Total Network Solutions, implicată în primul dosar în care este cercetat Horaţiu Berdilă. Între grupul patronat de Berdilă şi IBM România există legături de afaceri, unele contracte ale IBM cu statul fiind subcontractate către Romsys.

Contracte mascate, derulate în secret, sau, pur şi simplu, o ţeapă de 13,7 milioane de lei pe care compania reprezentată de denunțătorul lui Vasile Blaga şi Sorin Blejnar şi-a luat-o? Acestea sunt întrebările care se nasc, odată cu declanşarea dosarului în care a fost reţinut fostul şef al Fiscului, de pe vremea guvernării Băsescu-Boc, Sorin Blejnar.

Ce spun procurorii

Potrivit referatului în care procurorii DNA Ploieşti cer arestarea preventivă a fostului preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru trafic de influenţă, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, Sorin Blejnar a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20 la sută din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

Procurorii mai spun că banii urmau să îi fie remişi lui Sorin Blejnar în scopul exercitării influenţei sale asupra unor subalterni, pentru ca aceştia din urmă să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor în cauză, astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri, care a şi denunţat aceste practici. În aceste condiţii, adaugă anchetatorii, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Sorin Blejnar, împreună cu ceilalţi funcţionari implicaţi în acest demers, au primit, în total, suma de 13.172.520 de lei, prin intermediul unei firme controlate de aceştia cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive.

Pe surse, s-a aflat că denunţătorul, numit în documentele DNA “om de afaceri”, se numeşte Horaţiu Bruno Berdilă, nimeni altul decât denunţătorul lui Vasile Blaga şi al lui Gheorghe Ştefan, zis “Pinalti”, omul din spatele companiei de IT Romsys SRL, companie la care lucrează şi nepoata fostului preşedinte Traian Băsescu, Raluca Băsescu.

În varianta denunţătorului, suma a fost un pic mai mare

Deşi procurorii vorbesc despre o sumă de 13.172.520 de lei, în denunţul său, Berdilă a vorbit despre o sumă de aproximativ 13,7 milioane de lei, din care 10 milioane de lei ar fi ajuns direct la Sorin Blejnar. Horaţiu Berdilă a declarat în faţa anchetatorilor că, la întâlnirea din 2011, unde s-a negociat comisionul de 20% din valoarea viitoarelor contracte pe care ANAF urma să le atribuie companiei Romsys, a asistat inclusiv şeful de cabinet al lui Sorin Blejnar, dispărutul Codruţ Marta. “M-am întâlnit, în anul 2011, cu Blejnar Sorin şi cu Codruţ Marta. A calculat comisionul din contractul ANAF cu Romsys şi am stabilit comisionul ca fiind de 20 la sută din valoarea contractului, adică 13,7 milioane de lei. Ulterior, în anul 2012, m-am întâlnit întâmplător cu Sorin Blejnar la Nisa. Acolo, mi-a confirmat că a primit comisionul!”.

Este greu de anticipat dacă Horaţiu Berdilă spune adevărul sau minte. Cu toate acestea, de vreme ce DNA Ploieşti a considerat necesar ca, în urma acestui denunţ, Sorin Blejnar să fie reţinut, se presupune că Berdilă a venit şi cu probe în sprijinul afirmaţiilor sale. De altfel, se mai poate observa că, în comunicatul de presă pe care DNA l-a remis în cursul zilei de luni, procurorii au precizat că, în instrumentarea acestei cauze, au beneficiat de sprijinul Direcţiei de Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, singura structură abilitată, în ultima perioadă, să se ocupe cu interceptarea comunicaţiilor în dosarele penale.

Dacă spune adevărul, Horaţiu Berdilă şi Romsys şi-au luat o ţeapă de proporţii de la fostul preşedinte al ANAF.

Romsys a primit de a ANAF un singur contract. În 2014

Ţeapa despre care vorbim reiese din analiza contractelor de achiziţii publice pe care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală le-a încheiat, începând cu anul 2011. Romsys, societatea controlată de către Horaţiu Bruno Berdilă, a beneficiat de un singur contract de IT încheiat cu ANAF. Nu în 2011, perioada în care procurorii susțin că s-a negociat şpaga, şi nici în anul 2012. Abia în anul 2014, după ce Blejnar nu a mai condus instituţia, Romsys a fost selecţionată de către Fiscul din România să furnizeze bunuri şi servicii către această unitate de stat.

Este vorba despre un contract parafat de ANAF la data de 19 februarie 2014, care a vizat achiziţia unor echipamente şi licenţe aferente proiectului “implementarea politicii de securitate IT în contextul Codului Vamal modernizat european”, cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacității Administrative.

Contractul în cauză a fost încheiat, în urma organizării de către instituţia ANAF a unei licitaţii deschise la care a participat doar SC Romsys SRL. Valoarea contractului, având numărul 947078 din 19.02.2014, a fost de 2.303.000 de lei fără TVA şi, în concret, a constat în livrarea de către firma lui Horaţiu Bruno Berdilă către Fisc a unor pachete software şi sisteme informatice, servere şi servicii de instalare, cu excepţia programelor de software. Beneficiar al acestor bunuri şi servicii  a fost Direcţia Tehnologia Informaţiei, Comunicaţii şi Statistică Vamală, cu sediul în clădirea ANAF.

Se poate observa, aşadar, că suma de 2.303.000 de lei pe care Romsys a încasat-o în 2014 de la ANAF nu reprezintă nici a şasea parte din valoarea şpăgii pe care Berdilă susţine că a plătit-o fostei conduceri a ANAF, în anul 2011, potrivit procurorilor. Mai mult, având în vedere că suma de 13,7 milioane de lei, reprezentând comisionul invocat în dosar, reprezintă 20% din valoarea contractului pe care Romsys ar fi urmat, ca urmare a înţelegerii, să-l încaseze de la ANAF-ul lui Blejnar, contractul ar fi trebuit să se ridice la suma de cel puţin 68,5 milioane de lei.

Cine a încheiat contracte grase cu ANAF-ul lui Blejnar în perioada anchetată

În aceste condiţii, am fost curioşi să aflăm ce contracte, la valori mari, a atribuit Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pe vremea când instituţia era condusă de Sorin Blejnar şi, mai ales, în anul 2011, ca perioadă de referinţă reţinută în dosarul de la DNA Ploieşti. Astfel, potrivit Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice, patru contracte importante, încheiate în cursul anului 2011, ne-au atras, în mod deosebit, atenţia.

Este vorba despre un contract, în valoare de 25.125.000 de lei fără TVA, atribuit de ANAF companiei IBM România, în calitate de unic ofertant. Obiectul contractului a vizat furnizarea unor servicii de updatare a procesoarelor pentru serverele existente în Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Un al doilea contract, atribuit, de asemenea, companiei IBM România (unic ofertant), a avut ca obiect „furnizarea suplimentară pentru EMCS Faza 3, în completarea sistemului EMCS Faza 2, conform angajamentelor României, în calitate de membru al Uniunii Europene”. Valoarea contractului s-a ridicat la 13.106.408,06 lei fără TVA, iar IMB avea voie să subcontracteze un procent de 51% din aceste lucrări.

Al treilea contract a fost încasat de compania DIM SOFT SRL, firma lui Claudiu Florică, creierul afacerii licenţelor “Microsoft”. Societatea a câştigat, în 2011, licitaţia organizată de ANAF pentru furnizarea unei soluţii integrate pentru securitate şi management integrat, în vederea reducerii costurilor de lucru al serverelor. Valoarea: 26.479.208,07 lei fără TVA.

Nu în cele din urmă, al patrulea mare contract din 2011 a fost atribuit de ANAF societăţii Total Network Solution SRL, formă care apare în primul dosar al lui Horaţiu Berdilă, alături de UTI, Strabag şi Romsys. Total Network Solutions a fost declarată câştigătoare a contractuui, în valoare de 22.633.500 de lei fără TVA, pentru suplimentarea licenţelor Oracle la ANAF.

Legăturile Romsys cu IMB

Alte câteva detalii interesante se referă la legăturile de afaceri dintre IMB România, unul dintre furnizorii cei mai importanţi ai ANAF, pe vremea lui Blejnar, şi compania controlată de Horaţiu Berdilă, Romsys, pentru care s-ar fi dat comisionul de 20% în anul 2011. IBM a derulat foarte multe contracte cu instituţiile statului. La unele dintre aceste contracte a participat şi Romsys. La altele, IMB România a subcontractat o parte a lucrărilor către Romsys SRL.

De altfel, la începutul anului 2014, în funcţia de Deputy CEO al Romsys SRL a fost numit Răzvan Olteanu, fost consultant pentru derularea Sistemului Integrat de Cadastru și Carte Funciară al IMB România. Odată cu preluarea funcţiei manageriale la Romsys, Olteanu a început să reprezinte interesele strategice ale acţionarului austriac New Frontier Group pe piaţa din România. La momentul respectiv, CEO al Romsys SRL era Horaţiu Bruno Berdilă, denunţătorul lui Sorin Blejnar în dosarul instrumentat de procurorii DNA Ploieşti.

Din anul 2015, compania Romsys SRL a intrat în insolvenţă, având pe rolul instanţelor un litigiu cu ANAF, care contestă măsura financiară, în vederea recuperării unor creanţe.

Vasile Blaga, scos din politică de acelaşi denunţător al lui Blejnar

La sfârşitul lunii septembrie, DNA Ploieşti a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Horaţiu Bruno Berdilă, pentru cumpărare de influenţă. De asemenea, Gheorghe Ştefan, zis “Pinalti”, a fost pus sub acuzare în acelaşi dosar, pentru trafic de influenţă şi folosirea influenţei funcţiei de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii de bani sau alte foloase necuvenite. Tot atunci, co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, a fost pus sub acuzare pentru trafic de influenţă.

Procurorii susţin că, în anul 2009, la nivelul PDL a existat o înţelegere între persoane cu funcţii de conducere din partid şi secretarul general Vasile Blaga, pentru obținerea de bani pentru partid. O astfel de înțelegere viza numirea, cu ajutorul miniştrilor desemnaţi politic, a unor persoane agreate la conducerea unor companii din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se dea preferenţial contracte. În schimb, firmele câştigătoare trebuiau să cotizeze cu procente din afacere către PDL. Gheorghe Ştefan, care era vicepreşedinte al PDL, a determinat numirea unei anume persoane la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei, persoană care a fost de acord să contribuie, indirect, la finanţarea partidului cu bani, în maniera descrisă mai sus. Astfel, între 2011 şi 2012, Pinalti l-a informat pe Blaga despre demersurile făcute, în sensul că au fost încheiate de acea companie naţională contracte, prin licitaţii trucate, cu compania Romsys, condusă de Horaţiu Bruno Berdilă. Ulterior, acesta a transferat la partid o anumită sumă de bani, reprezentând “comision” din valoarea contractelor. Suma totală care ar fi ajuns la partid se ridică, potrivit procurorilor, la 25 de milioane de lei. În ceea ce-l priveşte pe Vasile Blaga, anchetatorii susţin că acesta a primit, în aceeaşi perioadă, în trei rânduri, suma de 700.000 de euro, ştiind că aceştia provin din înţelegerea avută anterior. Fostul lider liberal se află sub control judiciar.

Ancheta vizând şpaga de 13,7 milioane de lei pe care Sorin Blejnar ar fi primit-o de la afaceristul Horaţiu Berdilă este departe de a fi clarificată. Toate indiciile duc la concluzia că fostul şef al ANAF, în situaţia în care a luat banii, i-a dat o ţeapă de proporţii denunţătorului.

Firmele care au câştigat cele mai bănoase contracte cu ANAF, pe vremea lui Blejnar, sunt IBM România şi DIM SOFT. Aceasta din urmă este controlată de afaceristul Claudiu Florică, artizanul “tunurilor” cu licenţe Microsoft.